My dear teacher - Omul drag de la catedra

sâmbătă, 14 septembrie 2019

Mocan Nicoleta - Mijloace didactice inovatoare: T.I.C. în educație

Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”

Ediția a III-a 2018-2019

Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli

Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518

ISBN 978-606-725-262-0

Mijloace didactice inovatoare: T.I.C. în educație

Mocan Nicoleta

Școala Gimnazială Nr. 1 Săcădat, jud. Bihor

1. Utilizarea T.I.C. în educație în contextul social actual

Evoluţia societăţii în ultimele decenii, marcată puternic de transformarea ei într-o societate digitală, şi-a pus amprenta pe toate subsistemele sale, impunând – prin noul suport tehnologic – un ritm accelerat al progresului şi, mai ales, necesitatea unei mai clare orientări a strategiilor, a direcţiilor de acţiune şi a adecvanţei mijloacelor utilizate. Cadrul general şi politicile comunitare pentru e-learning se legitimează prin obiectivele strategice ale Uniunii Europene, afirmate în documentele elaborate de Comisia Europeană, orientate către creşterea calităţii educaţiei şi a competitivităţii resursei umane. Aceste obiective pot fi atinse printr-o transformare la nivelul sistemelor de educaţie din Europa, pentru a asimila noile tehnologii, pentru a le utiliza în mod cât mai eficient, pentru a creşte accesul la resurse educaţionale digitale şi pentru a crea noi medii virtuale de învățare.

Aşa cum este prevăzut în documentul O Agendă digitală pentru Europa, Capitolul 2.6, elaborat la Bruxelles, în 26.08.2010, era digitală trebuie să însemne responsabilizare şi emancipare, iar originea socială sau competenţele nu ar trebui să constituie o barieră în calea accesului la acest potenţial. Documentul amintit marchează două acțiuni principale: alfabetizarea digitală ( care prevede că e esențial ca toți cetățenii europeni să utilizeze T.I.C. și media digitală) și furnizarea unor servicii digitale inclusive ( prin care toată lumea să dispună de beneficiile societății digitale).

Statele membre, România în particular, trebuie să integreze învăţarea digitală (e-learning) în politicile naţionale de modernizare a educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în toate programele de învăţământ, în evaluarea rezultatelor procesului de învăţământ şi în calificarea profesională a profesorilor şi a formatorilor.

Obiectivul strategic al Uniunii Europene stabilit de Consiliul European de la Lisabona (23- 24 martie 2000) şi reafirmat de Consiliul European de la Stockholm (23-24 martie 2001) este ca Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de creştere economică durabilă, cu mai multe locuri de muncă şi o mai mare integrare socială. Astfel, în 2001, în European Employment Guidelines s-a subliniat necesitatea ca statele membre să adopte strategii coerente în ceea ce priveşte lifelong learning. Agenda Social Europeană a subliniat, de asemenea, importanţa accesului la lifelong learning pentru orice persoană, în special în domeniul informaţiei şi al tehnologiilor de comunicare.

Introducerea în şcoală a tehnologiei educaţionale bazate pe T.I.C. are un puternic impact asupra strategiilor didactice şi a dezvoltării unor forme de organizare a instruirii care nu sunt posibile cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tradiţionale. Actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul acțiunilor profesorului, ci rodul unor interacţiuni ale elevului cu cel care dirijează învăţarea, cu calculatorul, cu sursele de informare puse la dispoziţie ( Internet, enciclopedii etc.). În zilele noastre, metodele de învăţare programată ca: algoritmizarea, modelarea şi simularea, învăţarea prin joc, trebuie îmbinate în mod eficient cu cele euristice pentru formarea stilului de muncă de tip participativ, prospectiv şi creativ. Autoinstruirea, învăţarea angajată, capătă o importanță din ce în ce mai mare, profesorii devenind ghizi, consilieri, chiar componenţi ai unor echipe create special pentru a investiga o anumită situaţie.

Utilizând resursele T.I.C., elevii, sub îndrumarea permanentă a profesorului la şcoală sau individual, acasă, pot obţine informaţii necesare pregătirii lecţiilor şi temelor la toate disciplinele, pot selecta surse de pe Internet ce conţin informaţii care să-i ajute în dezvoltarea proiectelor.

Odată cu conştientizarea avantajului pe care îl are tehnologia informaţiilor şi comunicării în sprijinul actului didactic se pune problema de a redefini mediul școlar, pe care majoritatea elevilor îl cunosc deja şi în care se simt în largul lor, într-un spaţiu de studiu, problemă complexă care cere un răspuns multidisciplinar.

Introducerea T.I.C. în şcoală, la clasă şi în afara ei, în procesele educaţionale în ansamblul lor, contribuie într-o măsură foarte mare la îmbunătăţirea rezultatelor elevilor. În primul rând, acest lucru se datorează faptului că T.I.C. se adaptează nevoilor de învăţare ale elevilor şi nevoilor de predare ale profesorilor. În al doilea rând, utilizarea T.I.C. în şcoală creează o nouă abordare, inovativă, a activităţilor de predare-învăţare-evaluare.

Această abordare inovativă a procesului de predare-învăţare presupune utilizarea unor mijloace şi metode noi prin introducerea T.I.C. la clasă. Procesul de învăţare poate fi personalizat, adaptat nevoilor tuturor elevilor, iar predarea nu s-ar mai limita la cele 50 de minute din sala de clasă, ci poate fi practicată oricând şi oriunde, în afara spaţiului şcolar.

2. Oportunitatea utilizării TIC în studiul limbii și literaturii române

Elaborarea de oferte curriculare din partea Ministerului trebuie să aibă în vedere influenţa mijloacelor de comunicare şi a noilor tehnologii asupra adolescenţilor precum şi acţiuni de culturalizare concrete. Desigur că mijloacele de comunicare (TV, presă, radio, cinema, Internet) exercită o influenţă puternică asupra adolescenţilor, iar acestea dețin un potenţial pedagogic ridicat care ar trebui utilizat în procesul de educaţie. De asemenea, prin evoluţia societăţii, variația informaţiei şi schimbările tot mai rapide din ultimii ani, impunerea calculatorului în şcoală ca instrument didactic a fost inevitabilă. Oferind un ajutor nepreţuit la disciplinele exacte, prezenţa calculatorului la ora de limba şi literatura română a fost respinsă la început. S-a vorbit despre clişee, despre învăţarea mecanică, despre eliminarea creativităţii. Amintim aici opinia lui Jean Piaget care afirmă: Învăţământul programat conduce bine învăţarea, dar nu ajută deloc la creaţie^{^[1]}.

Conform unui studiu realizat în mai multe ţări europene, având ca obiect utilizarea în activitatea didactică a tehnologiei informaţiei şi comunicaţii, disciplinele din domeniul comunicării se regăsesc printre disciplinele avantajate de utilizarea T.I.C. .

Astfel, se estimează că primele discipline care pot utiliza T.I.C. sunt:

· Ştiinţe (fizică, chimie, biologie): eficienţa utilizării T.I.C. – estimată ca foarte eficientă în proporţie de 59,7%;

· Limbă și comunicare: eficienţa utilizării T.I.C. – estimată ca foarte eficientă în proporţie de 57,4%;

· Geografie: eficienţa utilizării T.I.C. – estimată ca foarte eficientă în proporţie de 50%;

Se poate observa că disciplinele pentru studiul limbii și comunicării folosesc oportunităţile de vizualizare, comunicare, de organizare grafică, de reprezentare oferite de noua tehnologie.

Software-urile educaţionale elaborate pentru studiul limbii române pot furniza situaţii de învăţare în care elevii să uite, de fapt, că învaţă, să îi determine să participe activ la situațiile de învățare.

Bazându-ne pe activităţile de învăţare a limbii și literaturii române în cadrul orelor de curs în care se utilizează TIC, elevii pot fi antrenaţi în realizarea unor produse precum: prezentări literare, afişe, grafice, reviste, bloguri, forumuri, teste, diferite software-uri educaţionale, jocuri, pliante publicitare, dicţionare on- line. Aceste produse pot fi apoi, valorificate în cadrul unor activităţi educative interactive, formând astfel competenţele de socializare şi de comunicare.

Didactica limbii şi literaturii române oferă o mulțime de metode, mijloace, procedee şi strategii educative care, aplicate cu success prin utilizarea T.I.C, pot aduce satisfacţii şi rezultate participanţilor la actul educativ.

În procesul educativ, la limba şi literatura română pot fi utilizate cu succes toate metodele, procedeele şi strategiile didactice tradiţionale. Studiul gramaticii limbii române şi al literaturii presupune cumularea mai multor tehnici şi abordări. La ora de limba română nu există metodă universal valabilă; pentru fiecare scriitor, curent literar, lecţie de limbă şi comunicare trebuie adoptate metode potrivite de predare în vederea obţinerii succesului şcolar.

Folosirea instrumentelor T.I.C. în procesul de predare-învăţare-evaluare a limbii și literaturii române este mult apreciată de elevi. Utilizarea lor face lecţia mai uşoară şi mai atractivă, în special când introducem elemente de interactivitate şi de socializare, precum e-mailul, forumurile şi videoconferinţele. Mulţi elevi, prin învăţarea independentă şi folosirea unei varietăţi de noi tehnologii, devin mai încrezători în forţele proprii şi procesul de învăţare pentru ei devine mai ușor. În acest context, competenţele specifice limbii române pot interacţiona în foarte mare măsură cu competenţele cheie T.I.C., rezultând activităţi moderne de predare-învăţare-evaluare.

Văzută astăzi ca o metodă didactică de ultimă oră, instruirea asistată de calculator îşi are originea în instruirea programată. Instruirea programată este o strategie care constituie o aplicare a principiilor ciberneticii la procesul de învăţământ^{^[2]}.

După Sorin Cristea, instruirea asistată de calculator reprezintă o metodă didactică/de învăţământ, care valorifică principiile de modelare şi de analiză cibernetică a activităţii de instruire în contextul noilor tehnologii informaţionale şi comunicaţionale, caracteristice societăţii de tip postindustrial.^{^[3]}

Instruirea programată şi instruirea asistată de calculator se regăsesc în tratatele de pedagogie alături de metode precum explicaţia, demonstraţia, problematizarea, brainstorming-ul. Motivele pentru care nu au fost utilizate aceste metode până acum, ar fi : aplicarea lor cere dotări speciale (calculatoare) care abia în ultimii ani au pătruns în şcoli (de obicei metoda era utilizată experimental); evoluţia inteligenţei artificiale a contribuit la răspândirea resurselor Tehnologiei Informaţiei, până acum câţiva ani acestea fiind inaccesibile.

Sugestii pentru folosirea T.I.C. în formarea competenţelor specifice limbii și literaturii române :

Competenţe specifice	Exemple de activităţi TIC
Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare	- realizarea şi rezolvarea unui puzzle lingvistic; - exerciţii de punere în corespondenţă: imagine- cuvânt, cuvânt-imagine; - ilustrarea prin desen a unui text citit; - - jocuri educaţionale de gramatică, jocuri de puzzle;
Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare	- reprezentarea grafică a unui minirebus; - realizarea unui document care să cuprindă un dialog imaginar, pe o temă dată; - realizarea unei invitaţii, a unei scrisori; concurs de ghicitori propuse;
Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă	- realizarea unui document care să cuprindă un dialog imaginar, pe o temă dată; - întocmirea unei pagini web personale - realizarea unui blog personal
Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare	- realizarea unui referat pe o temă dată utilizând o enciclopedie, o bibliotecă sau un dicţionar online - realizarea unui album de artă cu informaţii şi imagini extrase dintr-o enciclopedie online; - realizarea de pagini web cu conţinut interdisciplinar - realizarea de pagini web specifice unor evenimente

De asemenea, putem utiliza în cadrul orelor de limba și literatura română sistemul A.E.L. În şcoala românească a fost implementat de câţiva ani un sistem virtual de educaţie A.E.L. (Advanced E-learning sau Asistent Educaţional pentru Licee). A.E.L. este o platformă educaţională complexă oferită de Ministerul Educaţiei şi de Siveco; le sunt propuse elevilor o serie de lecţii interactive în format electronic pentru numeroase discipline.

Acest sistem are următoarele avantaje: AeL este o soluţie completă de eLearning oferind facilităţi de gestionare şi prezentare de diverse tipuri de conţinut educaţional precum materiale interactive tip multimedia, ghiduri interactive, exerciţii, simulări, jocuri educaţionale şi multe altele. Sistemul dispune de o bază de cunoştinţe electronică, cu funcţii de gestionare si administrare de conţinut educaţional, adaptabilă, configurabilă, indexabilă.^{^[4]}

La disciplinele umaniste aceste lecţii aproape că lipsesc. Specificul disciplinei limba şi literatura română face ca o serie de clasificări, teste grilă, tipuri de itemi să nu poată fi aplicate având în vedere aspecte precum creativitatea, originalitatea şi subiectivitatea la nivelul conţinuturilor didactice. De aici derivă dificultatea formalizării lecţiilor pentru a fi tratate computerizat.

Observăm că, profesorul de limba română, dispunând de o imaginație bogată, poate implementa cu succes, în cadrul orelor, noile tehnologii. Însă, nu este corect să ne imaginăm, în situaţia actuală, că apariţia şi implementarea tehnologiilor moderne vor face să dispară cărţile sau tabla din sălile de clasă. Studiul unei opere literare va presupune întotdeauna lectura unei cărţi şi formarea deprinderilor pentru interpretarea ei. Tehnologiile viitorului propun, alături de modalităţile tradiţionale de studiu, şi alte abordări care au o bază conceptuală nouă, însă nu exclud nimic, ci completează, oferind noi puncte de vedere asupra unei anumite probleme sau direcţii de studiu.

BIBLIOGRAFIE

CRISTEA, S., Dicţionar de pedagogie, Editura Litera Internaţional, 2000

CUCOȘ, C., Informatizarea în educaţie, Editura Polirom, Iaşi, 2006

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic, Tehnologia Informaţiei şi a comunicaţiilor în procesul didactic, Editura Aramis, 2002

NICOLA, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996

PIAGET, J., Psihologie şi pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

[1] Piaget, Jean, Psihologie şi pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972, p. 136 apud Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996, p. 395

[2] Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996, p. 395

[3] Cristea, Sorin, Dicţionar de pedagogie, Editura Litera Internaţional, Chişinău-Bucureşti, 2000, p. 196

[4] Sursa: http://www.siveco.ro/products_ael.jsp

Modiga Ionela - Activităţi practice în cadrul unui curriculum la decizia şcolii din aria curriculară “Tehnologii”

Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”

Ediția a III-a 2018-2019

Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli

Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518

ISBN 978-606-725-262-0

Activităţi practice în cadrul unui curriculum la decizia şcolii din aria curriculară “Tehnologii”

prof.Modiga Ionela ,Şcoala Gimnazială “Dan Barbilian “ Galaţi

În calitatea noastră de cadre didactice urmărim ca activitățile școlare să contribuie la formarea personalității complexe a elevilor prin implicarea acestora în proiecte educative variate.

Disciplina pe care o predau, educaţie tehnologică, îmbină armonios noţiunile teoretice cu cele practice.Utilizarea aplicaţiilor practice în procesul educaţional contribuie în mare măsură la atingerea competențelor din programa școlară, dezvoltând la elevi gândirea critică, simțul estetic și creativitatea, deprinderile și abilitățile practice. De asemenea, cultivă la elevi comportamentul ecologic, spiritul competițional și capacitatea de a lucra în echipă. Lucrez ca profesor de educație tehnologică de peste 25 ani, participând implicit la transformările benefice suferite în abordarea acestei discipline.An de an am constat dorinţa elevilor de a realiza lucrări practice. De aceea, am propus acestora un curs opţional „Micul artizan”. Programa pentru disciplina opţională „Micul artizan” a fost concepută pentru un obiect opţional derivat dintr-o disciplină studiată în gimnaziu, respectiv educaţie tehnologică.

Opţionalul “Micul artizan” popus de mine şi aprobat la clasele a VI-a în anul acesta şcolar,are urmatoarea structură: Nota de prezentare; Argument; Valori şi atitudini; Competenţe generale; Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare ; Resurse; Conţinuturi; Sugestii metodologice; Modalităţi de evaluare; Bibliografie.

Un argument care pledează pentru acest opţional îl constituie multitudinea priceperilor şi deprinderilor practice pe care le formează, odată cu dezvoltarea creativităţii, a plăcerii de a lucra independent, a simţului estetic.

Un alt argument al acestui opţional este faptul că materialele utilizate cât şi sursele de inspiraţie sunt la îndemâna oricui, iar desfăşurarea lui nu implică o dotare materială specială a spaţiului în care se lucrează. Materia primă folosită se poate procura din deşeuri textile existente în orice gospodărie: fire şi resturi de materiale textile, frunze şi flori presate, hârtie, carton, etc..

Prin aceste ore elevii îşi organizează locul de muncă, stabilesc un climat favorabil de conlucrare între ei şi colegii lor, între ei şi profesor.De asemenea, opţionalul propune elevilor chiar un mijloc agreabil şi util de petrecere a timpului liber, care totodată dezvoltă imaginaţia, fantezia creatoare şi le pune în slujba îmbunătăţirii ambientului clasei, şcolii şi de ce nu, chiar a locuinţei.

Copilul de azi îşi însuşeşte cunoştinţe şi deprinderi practice utile adultului de mâine, care trebuie să facă viaţa familiei mai frumoasă şi mai bună. Produsele realizate pot deveni, prin comercializare, o sursă de venituri, care să contribuie la rezolvarea problemelor financiare ale familiei.

Activitatea de proiectare a acestui CDŞ s-a bazat pe identificarea nevoilor de formare a copiilor.

VALORI ŞI ATITUDINI

1. Exprimarea unui mod de gândire creativ, întelegerea şi rezolvarea sarcinilor de lucru;

2. Conştientizarea impactului social, economic şi moral al folosirii tehnicilor moderne de comunicare;

3. Manifestarea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă, dar şi faţă de tradiţiile populare româneşti şi de cunoaştere în general;

4. Manifestarea disponibilităţii de a evalua/autoevaluare a activităţii practice;

5. Manifestarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate.

COMPETENŢE GENERALE

1. Realizarea practică de produse și/sau de lucrări creative utile inspirate din arta meşteşugărească românească şi valorificarea acestora.

2. Promovarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin colectarea şi utilizarea materialelor refolosibile, dar şi a unui mediu tehnologic favorabil dezvoltării durabile.

3. Explorarea intereselor și aptitudinilor pentru ocupații/profesii, domenii profesionale tradiţionale şi moderne și antreprenoriat în vedere alegerii parcursului şcolar şi profesional.

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE :

1. Realizarea practică de produse și/sau de lucrări creative utile inspirate din arta meşteşugărească românească şi valorificarea acestora.

1.1 Executarea de produse utile și/sau creative prin activităţi de tip proiect, pe baza unei fișe tehnologice pe care o întocmește elevul cu sprijinul profesorului :

- Realizarea practică de produse artizanale, confecționarea și redecorarea creativă a acestora

· alegerea unui produs în funcție de nevoile identificate;

· întocmirea unei fișe tehnologice pentru un produs util din materiale textile, lemn;

· realizarea schiței produsului sau a desenului tehnic prin reprezentarea în vedere cu un număr minim necesar de proiecții și cote;

· alegerea materialelor necesare în funcție de caracteristicile materialelor și ale produsului;

· alegerea instrumentelor ,sculelor, ustensilelor, dispozitivelor,în funcție de material, de produsul de executat;

· ordonarea etapelor de lucru/operațiilor tehnologice ținând cont de specificațiile tehnice, de posibilitățile de prelucrare;

· corelarea instrumentelor cu fiecare operație tehnologică;

· aplicarea normelor de securitate și sănătate în muncă și de prevenire și stingere a incendiilor

- Organizarea locului de muncă în funcție de criterii ergonomice și executarea practică de operații tehnologice de pregătire, prelucrare, finisare, individual sau în echipă, folosind fișa tehnologică întocmită pentru realizarea de produse utile și/sau lucrări creative .

1.2 Rezolvarea de probleme în realizarea unui produs folosind simboluri și termeni specifici tehnologiilor și achiziții din matematică și științe

- Compararea diferitelor tipuri de materiale tradiţionale şi moderne din cre se confecţionează un produs, având în vedere aproprietățile fizice, chimice, mecanice, tehnologice și domeniile de utilizare ;

- Stabilirea necesarului de materiale pentru realizarea unui produs simplu, pe baza unei liste cu materiale necesare și prețul lor de cost , apelând şi la materialele reutilizabile din gospodarie;

- Realizarea desenului tehnic/schiței pentru un produs simplu aplicând noțiuni referitoare la corpuri geometrice, proiecții, calcule matematice, respectând regulile specifice artizanatului şi noilor tehnologii

- Documentare în vederea alegerii produsului în funcție de nevoi, folosind colecţii particulare , cataloage ,tehnologia informaţie

1.3 Promovarea produselor realizate pe baza unor criterii de calitate în vederea valorificării optime

- Analizarea/evaluarea produselor/gamelor de produse în funcție de utilitate, materiale, formă, raportul calitate – preț, profit, valorificare

- Realizarea de reclame, pliante, videoclip-uri necesare prezentării produselor în vederea promovării acestora

- Organizarea și/sau participarea la târguri, expoziții, concursuri între grupe, clase, școli pentru promovarea şi valorificarea produselor realizate

- Valorificarea produselor ținând cont de necesitățile personale, ale familiei, ale clasei, ale școlii, ale comunității

- Formularea de idei referitoare la creșterea funcționalității produselor din perspectiva creşterii beneficiului .

2. Promovarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin colectarea şi

utilizarea materialelor refolosibile, dar şi a unui mediu tehnologic favorabil dezvoltării durabile.

2.1 Transferarea în contexte previzibile a măsurilor specifice de securitate în muncă, de

prevenire și stingere a incendiilor:

- Evaluarea activității colegilor pe parcursul realizării de produse din perspective

măsurilor de sănătate și securitate a muncii, de prevenire și stingere a incendiilor în funcţie de

specificul domeniului de activitate

- Vizionarea unor filme documentare privind procesul de realizare a unor produse și

evaluarea pe baza unei fișe de criterii privind utilizarea echipamentelor de protecție

specifice activității observate

2.2 Identificarea de modalități pentru economisirea resurselor și pentru reutilizarea deșeurilor :

- Realizarea unor proiecte pornind de la o problemă dată: realizarea unui produs cu

minim de resurse, identificarea unor soluții practice pentru evitarearisipei de energie

electrică sau termică, proiecte cu buget minim de decorare a casei, clasei, școlii, prin

reutilizarea unor obiecte din mediul natural sau folosirea creativă a deşeurilor

2.3Analiza critică a consecințelor dezvoltării tehnologice asupra sănătății şi bunăstării

indivizilor, comunităților și a mediului

- Vizitarea muzeelor, expozițiilor (inclusiv virtuale) pentru a analiza

comparativ consecințele dezvoltării tehnologice asupra sănătății şi

bunăstării a tehnologiilor ”de ultimă oră” versus meşteşugurile tradiţionale.

3. Explorarea intereselor și aptitudinilor pentru ocupații/profesii,

domenii profesionale tradiţionale şi moderne și antreprenoriat în vedere alegerii parcursului

şcolar şi profesional.

3.1 Argumentarea preferințelor personale pentru activităţi/meserii/profesii explorate prin

experienţa directă :

- Realizarea de întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii locale din domeniile artei artei meşteşugăreşti,

- Formularea de întrebări relevante în urma vizitării unor ateliere meşteşugăreşti ,

târguri tradiţionale, muzee etnografice, expoziţii

3.2 Realizarea unor activități/produse inovative pe baza descompunerii/recompunerii/

reutilizării creative a elementelor unor produse inițiale date:

- Reutilizarea în situații/contexte noi a unor obiecte/produse folosite

- Elaborarea mai multor variante de amenajare a spaţiilor interioare cu alegerea variantei optime

- Participarea la activităţi de întreţinere, înfrumuseţare, îmbunătățire a aspectului,

funcționalității, confortului locuinţei, clasei.

DOMENII DE CONȚINUT	CONȚINUTURI –“ MICUL ARTIZAN” CLASA A VI-A
Tehnologii	- Tehnologii de execuție a produselor și/sau de lucrări creative utile inspirate din arta meşteşugărească românească, confecţionate din materiale textile, lemnoase - Ateliere de execuție a produselor utile și/sau a unor lucrări creative: - materiale textile, materiale lemnoase, - scule, instrumente, dispozitive - operații tehnologice de pregătire, prelucrare, finisare - Fișa tehnologică - Tehnologii artizanale pentru realizarea produselor cu specific tradiţional - Activitaţi practice de realizare a unor măşti populare, confecţionarea de marţişoare, tapiţerii, ornamente ,obiecte traforate, - Activităţi de elaborare a unor proiecte de decorare a produselor ;
Design	- Elemente de limbaj grafic: executarea desenului tehnic/schiţei pentru un produs simplu realizat : · Coroniţa de inimioare; · Serveţele pentru Crăciun; · Serveţele cu flori de câmp; · Obiecte traforate. - Estetica produsului; noi posibilități de utilizare și decorare a produselor tradiționale locale .
Calitate, economie și antreprenoriat	- Proprietățile și utilizările materialelor (textile, lemnoase) - Analiza de produs (gamă de produse): utilizare, materiale folosite, alcătuire, formă, funcţionalitate şi disfuncţionalităţi posibile, preţ - Evaluarea, promovarea și valorificarea produselor tradiţionale - Resurse financiare, umane, materiale și de timp pentru realizarea produsului tradițional.
Dezvoltare durabilă (stil de viață sănătos, mediu curat, influența asupra individului/ societății)	- Securitatea și sănătatea în muncă specifică procesului de realizare a produselor, norme de prevenire şi stingere a incendiilor; ergonomia locului de muncă - Tehnologii şi materiale tradiționale, actuale şi de viitor în raport cu mediul, individul și societatea
Activităţi/ocupații/ meserii	- Domenii ale artei meşteşugăreşti româneşti specifice realizării produselor din diferite materiale; domenii specifice sectoarelor economice ce au ca punct de plecare arta populară românească(confecţii vestimentare ,tapiserii)

RESURSE:

a) Temporale – 1h/săptămână;

b) Materiale – sala de clasă;

c) Pedagogice – activităţi pe grupe sau individuale

Activitatea pe grupe implică o serie de modalităţi de adaptare a curriculum-ului prin:

· Atmosfera de lucru destinsă, permisivă;

· Interstimularea prin promovarea transferului de opinii, aprecieri, sugestii, observaţii;

· Încurajarea creativităţii, asumării riscului de a produce ceva nou;

· Acceptarea colaborării, a diferenţelor de stil de muncă, de gusturi estetice;

· Echilibru în conduita competiţională şi cea cooperantă.

SUGESTII METODOLOGICE

Ø Prezentarea şi explicarea normelor de securitate și sănătate în muncă și de prevenire și stingere a incendiilor

Ø Observarea independentă a unor produse de artă populară: covoare, scoarţe, costume populare, ştergare, obiecte din ceramică, piese din lemn sculptate, ouă încondeiate;

Ø Exerciţii de analiză şi comparare a unor obiecte de artă populară obţinute artizanal, privind: tehnica de lucru, materia primă folosită, cromatica, gama motivelor decorative;

o Exerciţii de identificare a principalelor motive din ornamentaţia populară românească;

o Discuţii dirijate şi documentare individuală/ în grup, în scopul descoperirii domeniilor manufacturiere sau moderne de realizare a covoarelor.

Ø Exerciţii de copiere sau de prelucrare a unor motive decorative descoperite pe obiecte de artă populară;

o Exerciţii de analiză şi comparare a unor obiecte ornamentate din punct de vedere stilisticogeometric privind: figurile geometrice de bază, valoarea expresivă a elementelor geometrice, cromatica;

o Activităţi practice de transpunere a formelor figurative în context geometric;

o Exerciţii de transpunere a modelului în desen

Ø Discuţii dirijate şi explicaţii cu privire la resursele materiale specifice;

o Exerciţii de analiză şi comparare a firelor textile de diferite tipuri;

o Exerciţii de selectare a firelor corespunzatoare realizării unei anumite metode de lucru;

o Activităţi practice de realizare a covoraşelor ţesute manual, cu transpunerea modelului în ţesătură;

o Activităţi practice de realizare a unor obiecte traforate , cu transpunerea modelului pe placaj şi tăierea după contur folosind traforajul;

o Exerciţii de proiectare a unor modele noi;

o Discuţii dirijate despre normele de protecţie a muncii;

o Activităţi de grup (ateliere) de realizare a unor produse în echipă.

o Exerciţii de evaluare şi studiu de caz privind funcţionalitatea şi estetica produselor realizate;

Ø Prezentări ale produselor sub forma unor expoziţii;

o Exerciţii de stabilire a diferitelor utilizări pentru produsele realizate.

MODALITĂŢI DE EVALUARE:

BIBLIOGRAFIE

1. Bălan, V., Album de cusături moldoveneşti, EdituaraTehnică, Bucureşti, 1982

2. Constantin, P., Să vorbim despre culori, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1996

3. Marian, D.S., Cusături artizanale, EdituraTehnică, Bucureşti, 1980

4. MEC, CNC, Ghid metodologic de aplicare a programelor de abilităţi practice şi educaţie tehnologică, Editura Aramis, Bucureşti, 2001

5. MEC, CNC, Programe şcolare pentru clasele V- VIII, educaţie tehnologică, aprobate prin ordin al ministrului nr. 3393 / 28.02.2017 Bucuresti, 2017

6. Onu, P., Luca, C., Didactica specialităţii – discipline tehnice şi tehnologice, Editura Gheorghe Asachi, Iaşi, 2002

7. Purţuc, D., Mihaescu, L., Educaţie tehnologică, partea I, Editura Spiru Haret, Iaşi, 1998

8. Rădulescu, D., Amenajări interioare – camera de zi, Editura tehnică, Bucureşti, 1998

9. Sburlan, S., Chilimuri, Editura Ceres, Bucureşti, 1979

10. Tincea, V., Grafică şi pictură (curs opţional), EdituraAramis, Bucureşti, 2000