Radu Ovidiu, - Creativitatea în predarea educaţiei fizice

Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”

Ediția a III-a 2018-2019

Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli

Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518

ISBN 978-606-725-262-0

Creativitatea în predarea educaţiei fizice

Radu Ovidiu, Şcoala Gimnazială “Vlaicu Vodă”

În contextual actual al sarcinilor pe care trebuie să le rezolve şcoala, educaţia fizică se include în programul promovării personalităţii omului în concordanţă deplină cu exigenţele de azi şi de mâine ale societăţii noastre.
Sarcina principală a şcolii constă în înarmarea elevilor nu numai cu cunoştinţe şi deprinderi, ci şi cu capacitatea de a înţelege lumea în complexitatea ei, de a se integra în ea. Una din funcţiile educaţiei fizice poate fi definită nu numai ca dezvoltare a calităţilor motrice, ci şi ca formare a concepţiei asupra sistemului motric al omului.
Elevii trebuie să părăsească şcoala înarmaţi cu cunoştinţe tehnice, fundamente ştiinţifice,despre volumul şi formele activităţii fizice, cu acele principii ale activitătii fizice care îi vor ajuta în tot cursul vietii.
Lecţia de educaţie fizică este eficientă nu numai atunci când rezolvă sarcini de moment, în legatură cu însuşirea mişcării, formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice, efectuarea exerciţiilor, ci şi când, în acelaşi timp, îl face pe elev să înţeleagă importanţa, utilitatea şi necesitatea acestora în dezvoltarea personalităţii sale, în activitatea generală pe care o desfăşoară şi o va desfăşura.
Trebuie menţionat că educaţia fizică nu ar trebui să fie dependentă de programa şcolară, caci unul dintre indicatorii fundamentali ai calităţii lecţiei îl reprezintă adaptarea conţinuturilor de instruire la unicitatea fiecărui subiect, cunoscând faptul că dezvoltarea motrică este în relaţie cu vârsta, dar nu este dependentă doar de aceasta. Dacă vrem să formăm oameni sănătoşi, rezistenţi, cu capacitate de muncă  şi creativitate, atunci educaţiei fizice şi sportului trebuie să li se asigure un loc similar cu al celorlalte discipline şi activităţi instructiv-educative, care contribuie la formarea personalităţii.
Încă din Antichitate sportul a reprezentat una dintre bazele dezvoltării umane. Grecii au creat o concepţie despre educaţie fizică ce privea: igiena, educaţia militară şi cea armonică. Igiena a fost reprezentată de medici care au scos în evidenţă importanţa exerciţiilor fizice, în mod special a gimnasticii în scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi a menţinerii stării de sănătate a poporului. Spartanii au adus educaţia militară, athenienii kalos kai agatos – omul frumos şi bun.
Întâlnim aici cele trei forme: gimnastica propriu-zisă, orchestrica (prin care se forma ţinuta şi se cultiva sentimentul de frumos prin muzică şi dans), agonistica ce făcea referire la întrecerile sportive ca modalitate de întărire a caracterului şi voinţei.
„Sportul poate fi înţeles sau profesat (şi) ca un fenomen socio-cultural care are consecinţe pe termen lung – din punct de vedere psihologic, sociologic, antropologic, spiritual, economic. El nu se rezumă doar la un „apendice” ocupaţional, la o simplă supapă de revigorare circumstanţială, la un mod facil de a „consuma” energia şi timpul, ci devine un vector ce dă consistenţă, continuitate, relief, pregnanţă, semnificaţie umanităţii din noi. Jocul sportiv nu mai rămâne o simplă „joacă”, ci îşi asumă rolul de factor de învăţare şi autorevelare individuală, comunitară, socială. Un act uman îşi evidenţiază valoarea când îşi transcende un scop imediat în profitul unei împliniri sau valorizări ulterioare, neaşteptate, neexplicitate… »

Sitografie :
1. http://www.constantincucos.ro/2018/02/de-ce-este-importanta-educatia-pentru-si-prin-sport
2. http://www.rasfoiesc.com/hobby/sport/Sistemul-De-Educatie-Fizica-Si19.php