ȘĂULEAN CRINA ADRIANA - INFLUENȚA MEDIULUI EDUCAȚIONAL ÎN VIAȚA PREȘCOLARILOR

Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”

Ediția a III-a 2018-2019

Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli

Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518

ISBN 978-606-725-262-0

INFLUENȚA MEDIULUI  EDUCAȚIONAL ÎN VIAȚA PREȘCOLARILOR

 PROF. ȘĂULEAN CRINA ADRIANA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “LICURICI” TG MUREȘ

Pentru a înțelege joaca și învățarea, mai întâi trebuie a fi înțeleasă importanța mediului educațional prin   ochi de copil și adult. Unele persoane pot vedea mediul ca fiind nesemnificativ, dar pentru profesori, părinți și educatori este ceva care trebuie să fie considerat o prioritate maxima.

Deciziile despre modul în care este amenajată  sala de grupă va depinde de filozofia și scopurile pe care și le propune orice  educator . În funcție de obiectivele acestuia, sala va fi aranjată și plasarea de materiale de instruire va fi diferită; totusi, anumite caracteristici esențiale vor exista obligatoriu  în fiecare grupă. Astfel, ca exemplu , educatorii se vor asigura că în grupele lor au o zonă de  bibliotecă confortabilă, că preșcolarii pot accesa multe materiale de alfabetizare și scriere, la îndemâna lor.

Mediul educațional va varia în funcție de vârstă și numărul de copii în sala de grupă, precum și de obiectivele propuse, de programe și activități specifice desfășurate.

Câteva elemente majore se vor lua  în considerare atunci când amenajăm  un astfel de mediu:

·         Siguranța copiilor din sala de grupă.

·         Perspectiva de învățare a celui care utilizează spațiul educațional.

·         Adaptarea spațiului educațional  la activitățile desfășurate.

Pentru  educator  cel mai important rol este acela de a asigura securitatea copiilor, Timpul alocat menținerii siguranței și ordinii în centrele de activitate trebuie să fie cât mai redus. De exemplu,se poate specifica numărul de copii permis  în fiecare zonă, indicat pentru copii prin semne sau recuzită. Gândiți-va cât timp ar putea salva educatorul  evitând  dirijarea constantă a copiilor dacă mediul educațional ar avea această responsabilitate.  Mobilierul trebuie să fie stabil, bine conceput, și bine fixat în perete unde este necesar. Dezordinea din centrele de activitate poate duce la haos, poate genera accidente care ar fi putut fi evitate.

Din perspectiva copilului, care petrece mai multe ore în acest mediu decât acasă, este funcțional și plăcut ceea ce este și confortabil. Astfel, centrele de activitate se pot dota cu perne, covorașe, saltele, perdele etc.

Este foarte important ca organizarea spațiului să încurajeze participarea la activitățile propuse. Într-o grupă bine organizată copiii se pot deplasa de la o zonă la cealaltă, fără a incomoda pe ceilalți, asigurând spațiu pentru activități pe grupuri mici, grupuri mari, individual, activitate cu un partener.

O cheie majoră în dezvoltarea centrelor este organizarea de spațiu. Traficul de la o zonă la cealaltă trebuie să fie ușor și la îndemână.  Atunci când se planifică, este de dorit a se evita spațiile înguste  care limitează deplasarea în încăpere . De asemenea, se vor evita zonele care au atât de mult spațiu încât invită la alergare și implicit, posibile accidente.

Zonele de învățare trebuie să fie organizate  pentru a găzdui, facilita, și provoca capacitatea  copiilor de a gândi.  În acest mod, ele pot acționa ca extensii ale educatorului, care nu poate fi peste tot în același timp. Acesta  dotează centrele cu  materiale care sunt în mare parte familiare copiilor, ei având posibilitatea de a le explora pentru a le înțelege. Un bun educator   observă copiii cu ajutorul materialelor pe care aceștia le utilizează. Atunci când copiii au înțeles pentru  ce este organizată zona și acționează în consecință, educatorul provoacă și ajută copiii să își extindă învățarea  prin adăugarea sau înlocuirea unei piese sau joc  familiar.

În locul unor imagini pur decorative care îmbracă pereții grupei, educatorii pot opta pentru utilizarea unor imagini care să încurajeze învățarea, imagini din care copiii pot absorbi un strop de cunoaștere și înțelegere,  fotografii din activitatea acestora  etc. Atunci când se afișează imagini și fotografii,  încercați să le introduceți în lumea copiilor, oferind acestora posibilitatea de a realiza conexiuni cu mediul înconjurător.

Atunci când o sală de grupă este astfel organizată încât educatorii spun constant "nu"  copiilor, este stresant pentru toată lumea. Cadrul didactic nu mai este  un facilitator al învățării și  jocului copiilor ci devine un element de control și monitorizare a ce pot face sau nu copiii. Pentru a reduce acest stres, o sală de grupă trebuie să furnizeze un mediu în care copiii sunt capabili să simtă succes prin oportunitatea  de a explora fără limitări și așteptări din partea adulților.

Este nevoie de mediu educațional “da”.

Există patru aspecte importante într-un astfel de mediu: respect pentru copil, proces în loc de produs și oportunități de învățare.

Este important să știti unde se află copiii dumneavoastră în dezvoltarea lor. Apoi puteți configura sala de grupă în consecință, oferind zone de interes adecvate unde activitățile pot fi desfășurate cu success fără asistența unui adult. Acest lucru arată că aveți respect pentru ceea ce  copiii sunt capabili să facă. Desigur, oferindu-le câteva provocări nu este o problemă, dar totul devine o problemă când copiii simt ca au nevoie de indicații sau ajutor din partea adulților pentru ceea ce pot face ei înșiși. Copiii vor învăța în cele din urmă să utilizeze materiale și jocuri odată ce aceștia ajung la stadiul de dezvoltare care le permite să exploreze .

Cel mai important rol al uuni cadru didactic într-un mediu "da" este acela de  facilitator. În acest rol, ei orientează și devin parteneri ai copiiilor în procesul de învățare.

Mediul educațional este unul flexibil pentru că sala de grupă este a copiilor. Accentul trebuie să fie pe ceea ce doresc copiii și nu adulții . Iar când situația scapă de sub control, poate este momentul să luăm o gură de aer, să râdem puțin și să realizăm că e timpul să încercăm ceva diferit.

Crearea unui mediu "da" în sala de grupă nu înseamnă că educatorul  permite copiilor să facă ce vor. Aceasta înseamnă că trebuie să avem răbdare cu copiii și dezvoltarea lor firescă, cu nevoile lor, într-un mediu potrivit. În acest fel, ne întoarcem la ceea ce copiii vor, de fapt, să faci cu mintea lor.    Aceasta  poate să însemne că le împingeți limitele dincolo de confortul interior pentru a ajunge la scopul propus.  Iar dacă acest lucru se face în mod firesc și fără stres , minunata călătorie a cunoașterii alături de copiii nostri, este meritată.