luni, 9 septembrie 2019

Ristea Ovidiu Constantin - FILMUL, MULTIMEDIA ŞI TEHNOLOGIA WEB 2.0.


Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”
Ediția a III-a 2018-2019
Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli
Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518
ISBN 978-606-725-262-0



FILMUL, MULTIMEDIA ŞI TEHNOLOGIA WEB 2.0.


Cadru didactic: Ristea Ovidiu Constantin
Colegiul Economic, Localitatea Rm. Vâlcea, Județul Vâlcea


Natura multimedia a instrumentelor acestui secol permite implicarea simţurilor ca niciodată până acum, iar în educaţie acest lucru înseamnă vizarea mai multor stiluri de învăţare.
Această natură multi-modală presupune stocarea informaţiei în multiple moduri, căci omul are o nevoie acută de a primi informaţii diversificate. Informaţia vizuală, verbală şi auditivă poate fi încorporată în acest fel în resursele multimedia. Astfel, reprezentarea informaţiei în moduri multiple poate îmbunătăţi învăţarea şi retenţia. Se vorbeşte adesea despre necesitatea şcolilor de a fi racordate la ultimele noutăţi tehnologice şi de a-şi dota laboratoarele cu echipamente moderne pentru a putea integra tehnologia în procesul de învăţare, însă un alt aspect de luat în considerare îl constituie chiar accesul elevului la noile resurse de descoperire a informaţiei.
În prezent se remarcă faptul că majoritatea elevilor deţin un smartphone sau o tabletă precum un iPad şi mai interesantă devine astfel posibilitatea de a folosi magazinele de aplicaţii online pentru a învăța lucruri variate.
Lucrarea de faţă propune înţelegerea rolului acestor aplicaţii online, dar şi a resurselor multimedia şi filmelor în demersul didactic, precum şi o trecerea în revistă a principalelor aplicaţii ce pot fi folosite ca resursă importantă în procesul de predare-învăţare. Aplicaţiile, în mare parte, sunt însă astăzi asociate cu „învăţarea mobilă” sau învăţarea rapidă.
Dacă am evoluat un pic de la lecţiile de pe casetofonul din maşină şi ne-am adaptat la variatele sisteme de operare de la Apple's iOS, Google Android sau Microsoft Windows Phone care pot fi manevrate de copii încă de la 2 ani, este important de reţinut faptul că nu avem mereu certitudinea că app-ul de pe telefonul profesorului va rula şi pe telefonul elevilor sau că cele mai populare aplicaţii vor funcţiona pe orice tip de sistem. Unele aplicaţii sunt de sine stătătoare şi se pot accesa de cum s-au downloadat pe device în timp ce altele au nevoie de legătura permanentă la internet pentru a funcţiona. Cât priveşte funcţionalitatea lor, unele vor fi create pentru lumea reală, iar altele în scop pur didactic, special de către editorii de soft-uri educaţionale lingvistice, ca o alternativă pentru manuale şi auxiliare.
Altă caracteristică importantă a instrumentelor contemporane este nivelul mărit de interacţiune care facilitează colaborarea şi comunicarea, căci filmul şi materiale video pot ajuta la dezvoltarea abilitaților de alfabetizare ale elevilor şi le permit să cunoască lumi pe care altfel nu ar avea cum să le cunoască. Filmul şi media sunt parte a culturii, iar copii ar trebui să înveţe să le folosească, să le critice, să le de-compună şi să dezvolte abilităţi de alfabetizare media critică în şcoală. Folosirea filmului şi materialelor video în curriculum poate ajuta copiii să devină spectatori, consumatori şi producători de mesaje media mai critici. Deci, printre avantajele educaţionale ale multimedia, se pot identifica impactul vizual, uşurinţa în utilizare şi acces, conectivitatea flexibilitatea, diversitatea posibilităţilor şi a contextelor de utilizare pentru scopuri educaţionale, interactivitatea.
Pentru profesori, o idee fericită de a le stârni curiozitatea tinerilor este codul QR (QR-codes), prin care pot să codifice un text sau orice tip de informaţie, propoziţie, temă de casă, plan de proiect, sau listă de site-uri de consultat pentru elevi. Cum accentul cade în zilele noastre pe proiect ca metodă de învăţare, o astfel de aplicaţie poate fi folosită în clasă prin capturarea imaginii codului QR şi decodificată de către elevi ca parte dintr-un concurs pe echipe de tipul vânătoare de informaţii şi dezlegarea enigmei.
Tânăra generaţie este a dependenţilor de căutări (search) care în mod natural fac tot soiul de cercetări asupra lucrurilor care îi interesează şi nu se limitează doar la Google, ca motor „universal” de căutare, ci recurg la o listă impresionantă de engines. Ce şi de ce doreşte „generaţia google” să caute? Pentru că răsfoind internetul pare a-şi câştiga şansa la mult râvnita omniprezenţă. Astfel, crearea unui blog ca temă de casă devine o manieră reală de a-ţi convinge elevii a-şi ţine un jurnal, cu scop educaţional bineînţeles, însă o modalitate de exprimare pentru elev şi de a-şi oferi feedback-ul la activităţile la care participă. Dar profesorii nu ar trebui să se limiteze la blog, ci pot apela la diferite platforme de comunicare între elevi şi cu elevii unde aceştia pot să-şi posteze părerile, temele, rezultatele la cercetări şi putând în acest fel să facă schimb de informaţii sau să aibă modelul procedurii de lucru de la un alt coleg de-al lor. Printre multele platforme la care profesorii pot apela sunt: Blogger, Edublogs, WordPress.com sau Tumblr, foarte populare şi foarte iubite de copii.
O altă posibilitate de a le dezvolta elevilor abilităţile de comunicare - de exemplu într-o limbă străină - este de a le permite folosirea telefoanelor şi trimiterea mesajelor în limba respectivă, mai ales în timpul activităţilor pe echipe atunci când timpul de comunicare se scurtează printr-un sms sau un mesaj pe facebook, iar pentru a câştiga echipa trebuie să se mişte foarte repede. Din păcate pe mesageria personală îi va fi mai greu profesorului să urmărească dacă membrii echipei au respectat condiţiile de lucru, însă de pe facebook, dacă fiecare echipă are propriul său grup, (închis) unde va avea însă acces profesorul, acesta va putea vedea cum au postat elevii pe wall-ul grupului şi cum au evoluat căutările acestora. În mod asemănător, se poate favoriza comunicarea elev-profesor prin mail-uri în limba ţintă, elevii practicând nu doar limba ci şi structurile specifice tipului de scrisoare/ mail adecvat discuţiei, şi anume, scrisoarea oficială şi semi-oficială.
Cât priveşte pronunţia şi învăţarea pronunţiei clare a sunetelor, spre exemplu, elevii au la dispoziţie o listă impresionantă de analizatoare a vorbirii pe internet, unde pot să studieze proprietăţile fizice ale sunetelor prin sisteme hardware şi software care nu mai sunt dedicate exclusiv laboratoarelor fonetice ale universităţilor, ci au devenit gratuite.
În plus, elevii pot apela şi la simpatica aplicaţie „Dictarea Dragonului” (Dragon Dictation) pentru a-şi 'curăţa' pronunţia, deoarece acest soft oferă posibilitatea de a vorbi în propriul device (telefon, tabletă) şi de a rosti propoziţii pe care să le citească mai apoi în aplicaţie. Scopul este ca elevii să descopere cât de corect pronunţă în limba ţintă încât software-ul să recunoască şi să producă textul dorit.
Toate aceste aplicaţii, multimedia şi filmuleţe sau proiecte online ajută elevii să se descopere în noul context puternic tehnologizat, să îşi dezvolte creativitatea şi gândirea critică, să-şi acopere lacunele într-o manieră individualizată căci vor folosi toate aceste resurse în ritmul lor şi în spaţiul lor personal, deci într-o manieră mult mai puţin stresantă decât contextul puternic social al clasei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu