Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”
Ediția a III-a 2018-2019
Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli
Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518
ISBN 978-606-725-262-0
Prof psihopedagogie spec Pascu
Mădălina Adriana
Sc . Gim Spec.Sf
.Mina Craiova
MIJLOACELE DE
INVATAMANT
Mijloacele de
învăţământ constituie una din componentele procesului de învăţământ. Constituie
un subsistem cu funcţionalitate precisă, al căror potenţial pedagogic este
valorificat în funcţie de metodele şi procedeele de instruire, pentrurealizarea
eficientă a sarcinilor proiectate la nivelul activităţii de
predare-învăţare-evaluare. Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de
obiecte, dispozitive, aparate care contribuie la desfăşurarea eficientă a
activităţii didactice. Ele sunt resurse materiale ale procesului de învăţământ,
selecţionate din realitate, modificate sau confecţionate în vederea atingerii
unor obiective pedagogice. Mijloacele de învăţământ reprezintă materiale
auxiliare care beneficiază de un anumit potenţial pedagogic valorificabil în
procesul de învăţământ. Dupa natura şi funcţionalitatea lor, distingem mai
multe categorii de mijloace deînvăţământ:
- Mijloacele de
învatamânt reale, ca mijloace naturale, sunt: obiecte, plante, animale,
roci,substante chimice, caiete didactice pentru exerciţii. Toate materialele
didactice folosite trebuie săfie de bună calitate, reprezentative, sugestive,
bine executate, cu un design corespunzator.Materialele să se folosească când si
cum trebuie. Sa se faca un instructaj corect pentru observareaşi pentru
folosirea lor.
- Mijloacele de
substituţie sunt modele obiectuale, grafice, schematice
- Mijloace obiectuale:
mulaje, corpuri geometrice, machete, steme, peceți etc;
-Mijloace
iconice (figurative):fotografii, desene didactice, scheme, diagrame, planse,
harti, panouri etc. Materialele didactice să fie corect realizate, să aibă un
aspect estetic; să se foloseascala momentul potrivit; să se explice şi să se
demonstreze prin intermediul lor.
-Mijloace
ideative conceptele, rationamentele, teoriile. Ele devin suporturi mintale
decooperare pentru însusirea altor cunoştinţe. Învăţarea interdisciplinară
obligă la deplasareaînvăţării în planuri diferite de cunoaştere. Teoriile
dintr-un domeniu devin elemente de sprijin pentru teorii din alte domenii.
Transferurile cognitive fac posibile colaborările interdisciplinare.În procesul
didactic trebuie să se elaboreze, să se construiască noţiunile, conceptele,
teoriile; săse dezvaluie, pe plan mintal, conţinutul şi sfera lor; ulterior
numai se definesc şi se clasifică (dacă este cazul).
-Mijloace acționale
modele experimentale, de organizare a experiențelor;modele deconcepere si
realizare a lucrarilor de laborator, atelier, de proiectare, practica în
productie;modele pentru simulatoare; modele informatice – calculatoarele.
Conceperea şi calitatea realizării lor contribuie la însuşirea cunoştintelor,
formarea priceperilor şi deprinderilor şi, mai cu seamă, la formarea
atitudinilor de cunoaştere.
Mijloacele de
învăţământ dispun de un însemnat potenţial
pedagogic. Dimensiunile acestui potenţial pedagogic pot fi conturate prin
evidenţierea funcţiilor pe care aceste mijloace le pot îndeplini în activitatea
instructiv–educaţională.
Literatura de
specialitate sintetizează următoarele funcţii
de bază:
- funcţia de comunicare: mijloacele de învăţământ
pot transmite un volum mare de informaţii, într-un timp scurt şi într-o formă
accesibilă şi atractivă;
- funcţia demonstrativă: mijloacele de învăţământ
asigură un suport concret–senzorial, necesar înţelegerii proceselor şi
fenomenelor, cărora, prin tehnici specifice, le pot mări sau micşora
dimensiunile, le pot accelera sau încetini ritmul real de desfăşurare sau le
pot simplifica şi schematiza structura;
- funcţia motivaţională: mesajele audio-vizuale
pot sensibiliza elevii pentru problemele studiate, le pot stimula interesele de
cunoaştere, cultivând astfel motivaţia pentru activitatea şcolară;
- funcţia formativă: dirijaţi să recepteze corect
mesajul audio-vizual, elevii îşi dezvoltă atenţia, spiritul de observaţie,
capacitatea de analiză, sinteză ş.a.;
- funcţia de evaluare a performanţelor şcolare,
eliminându-se, în acest fel, o serie de factori ai subiectivităţii în notare;
- funcţia de şcolarizare substitutivă: prin
intermediul emisiunilor de radio, televiziune şi mai ales al calculatorului, se
poate realiza un învăţământ la distanţă.
De cele mai
multe ori, acelaşi mijloc de învăţământ
poate îndeplini mai multe funcţii pedagogice. Actualizarea şi realizarea
acestora la parametrii superiori este condiţionată de corecta lui integrare
într-o strategie didactică.
La o lecţie sau capitol (temă) se utilizează
de regulă mai multe mijloace de învăţământ. Ele alcătuiesc un complex de mijloace de învăţământ
(complex multimedia), îndeplinind următoarele condiţii: sunt subordonate
realizării aceloraşi obiective; sunt în relaţii de complementaritate.
Utilizarea
tehnologiilor educaţionale moderne reprezintă un mijloc de facilitare a lecţiei
prin creşterea atractivităţii şi prin realizarea unei comunicări mai fidele
între cadrul didactic şi elev (elevii pot recepta mai clar ceea ce li se
transmite, avându-se în vedere receptarea pe mai multe canale ale cunoaşterii).
Epiproiectorul – este un aparat de proiecţie prin reflexie a
materialelor didactice care se află "aşternute" pe suport opac;
Epidiascopul – este un aparat de proiecţie prin reflexie
sau prin transparenţă amaterialelor didactice care se află pe suport opac sau
transparent;
Retroproiectorul
– este destinat proiecţiei materialelor
didactice care se află pe suport
transparent sau, prin combinarea cu un adaptor LCD
, la proiectarea imaginii care este pe ecranul unui computer. Este unul dintre
cele mai utilizate mijloace tehnice de instruire la ora actuală şi se
integrează oricărei metode didactice;
Proiectorul
– este destinat proiecţiei peliculei cinematografice de 8 sau 16 mm;
Documatorul
– este un aparat destinat citirii microfilmelor.
Mijloace tehnice audio
Radioul
– este un aparat de redare a sunetului transmis pe calea undelor
electromagnetice;
Reportofonul
– este un casetofon de mici dimensiuni, de regulă folosind o casetă specială şi
care înregistrează sunetul prin
intermediul unui microfon încorporat;
CD-player-ul
– este un aparat specializat pentru redarea sunetelor şi filmelor înregistrate
pe undisc compact prin intermediul unei tehnologii digitale. Trebuie specificat
că toate computereleactuale sunt prevăzute cu unităţi CD – acestea au denumirea
de CD-ROM (Compact Disk - ReadOnly Memory). Aceste unităţi sunt compatibile cu
standardele industriale şi pot reda sunetele depe discurile audio digitale (CD
- Digital Audio), pot citi programele software, facilitează vizualizarea de pe
discurile compacte foto (Photo CD) şi respectiv vizionarea filmelor de pe discurile
compacte video (Video CD).
Mijloace tehnice audio-vizuale
Camera
de luat vederi (camcorder) – este un aparat destinat înregistrării imaginilor
care se pot vizualiza prin intermediul unui obiectiv. Înregistrarea se efectuează
pe casete video în care se află bandă magnetică cu caracteristici asemănătoare
celei de magnetofon, casetofon sau reportofon însă la un alt nivel de calitate;
Video
Recorder-ul – este un aparat capabil să înregistreze şi să redea un semnal video
care provine de la un alt aparat video, o videocameră, de la un aparat TV sau
chiar de la un computer;
Video
Player-ul – este un aparat capabil doar să redea conţinutul unei casete video;
Proiectorul
LCD (Liquid Cristal Display) – este destinat numai pentru proiecţia prin transparenţă
a imaginii care apare pe monitorul computerului. Proiectorul LCD se cuplează
direct la computer şi se fixează pe un retroproiector obişnuit;
Proiectorul
multimedia – este un aparat asemănător din punct de vedere constructiv cu
proiectoarele automate de diapozitive. Ele se fabrică în două versiuni: una
este pentru cuplare
directă la computer iar cealaltă este independentă
şi utilizează informaţiile de pe un mediu de
stocare precum discheta floppy. Deoarece
utilizează tot o tehnologie bazată pe afişarea cu cristale lichide, foarte
multe surse bibliografice (mai ales în mediul Internet) citează acest gen de
aparate printre proiectoarele LCD. Alături de computer, acest mijloc tehnic de
instruire va constitui cusiguranţă una dintre cele mai frecvente opţiuni de
utilizare în scopuri educaţionale.
Telefoanele mobile şi tabletele
reprezintă o nouă modalitate flexibilă de studiu. Dispozitivele echipate cu
camere de filmat, aparate de înregistrat, GPS, îi ajută pe cei care invata să
devină din utilizatori ai informaţiei, mici producători ai acesteia. Mediile
virtuale sunt utilizate deja de cei care se ocupă cu învăţământul la distanţă.
In universitatile europene studenţii au posibilitatea de a citi online
cursurile şi totodată să între în contact cu profesorii.
Tehnologiile moderne sunt eficiente nu numai în
transmiterea noilor unoştinţe, ci şi în consolidare deprinderilor formate şi în
realizare transferului de informaţii între diferitele domenii ale cunoşterii.
Astfel, se pot realiza lecţii recapitulative cu ajutorul materialelor PPT,
exerciţiile propuse având la dispoziţie posibilitatea autocorectării
răspunsului eronat, solicitării sprijinului în identificare răspunsului corect,
aprecierii în situaţia unui răspuns just, identificării unor informaţii conexe.
La final de lecţie se poate realiza o sinteză sub forma unui flyer realizat de
elevi, aceasta prezentând atractivitate şi utilitate prin consolidarea
capacităţii de sinteză, dar şi prin dezvoltarea abilităţilor de utilizare a
mijloacelor TIC. Tehnologiile educaţionale moderne favorizează într-un mod cu
totul deosebit învăţarea prin descoperire atât la capitolul informaţii, cât şi
în ceea ce priveşte varietatea modalităţilor de utilizare a computerului în
sine cu economie de efort şi timp
B I
B L I O G R A F I E
1. Cerghit Ioan,
Mijloace de învăţământ şi strategii
didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
2. Ionescu
Miron, Radu Ion, Didactica modernă”,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu