Proiectul Internațional “Omul drag de la
catedră”
Ediția a III-a 2018-2019
Concurs elevi. Simpozion Internațional
dascăli
Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr.
3016/09.01.2019, poziția 1518
ISBN 978-606-725-262-0
LECŢIA OUTDOOR în activitatea didactică
Profesor: Rodu Elena
ColegiulTehnic “Gheorghe Asachi” Botoşani
EducaţiaOutdoor îşi are
origineaînmulteiniţiativeapăruteînultimii 150 de ani: taberele de corturi;
cercetăşia (întemeiatăîn 1907 de englezul Robert Baden Powell) – care urmăreşte
tot unfel de educaţieinformală, bazatăpeactivităţi practice înaer liber;
şcolileînpădure din Danemarca; şcolile şimişcarea Outward Bound infiinţate
de Kurt Hahn. Încomparaţie cu metodeletradiţionale,
aceastănouămetodă de şcolarizare, denumităşi “educaţieexperienţială”, produce efecte educative
maiputerniceşimaidurabile, privinddobândireacapacităţii de stăpânire a
unorsituaţiicomplexe, de inovare, de conducere, de spirit de echipăşi de
comunicare, darşipentrumultealteaspecte ale vieţiimoderne.
Principalelecuvinte-cheiepentrueducaţieînaer liber sunt: educaţie/învăţare, înaer liber, mediu/natură.
În ţara noastră modelul de proiectare curriculară la Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor
este centrat pe formarea de competenţe. Utilizarea competenţei drept element
central al curriculumului este, în general, asociată cu modernizarea
învăţământului din Europa, care are la bază competenţe-cheie şi pe care
încercăm să le preluăm şi noi la următoarele niveluri: formularea
competenţelor specifice şi a subcompetenţelor, selectarea seturilor de valori
şi atitudini, organizarea conţinuturilor şi corelarea acestora cu activităţile
de învăţare, elaborarea sugestiilor metodologice şi de evaluare.Datorită implicaţiei pe care Tehnologia informaţiei o
are azi în toate profesiile, rezultă caracterul ei interdisciplinar. Elevii
trebuie să înţeleagă conexiunile dintre tehnologia informaţiei/ utilizarea
calculatorului şi societate şi să fie capabili să se adapteze dinamicii
schimbărilor determinate de aceste conexiuni, astfel se poate armoniza într-un
mod plăcut şi eficient cerinţele pentru curriculum românesc cu noile tendinţe
internaţionale în educaţie.
Un model de Proiect de lecţie Outdoor la Tehnologia
informaţiei şi a comunicaţiilor esteAplicaţia
Power Point – Recapitulare, lecţie realizată la clasa a X- a.Lecţia a
avut următoarea structură: Pregătire, Cunoaştere anterioară; Activităţi outdoor bazatepe curriculum; Reflecţii.
Mediul înconjurător (curtea
şcolii) a susţinut procesul de învăţare. Lecţia a inclus muncaînechipă, activităţi participative legate de curriculum, le-a permis elevilor să relaţioneze ceea ce s-a
experimentat afară cu acele cunoştinţe prevăzute în curriculum. Activităţile au presupus receptarea impulsurilor
exterioare într-un mod sau altul, prin
văz, auz, acţiuni, discuţii.Elevii şi-au dezvoltat calităţi senzoriale şi de explorare, calităţifiziceşimotorii,calităţimanualeşi
productive, socialeşiverbale, o relaţiemaibunăîntreprofesorşielevi, elevul comunică
cu mai mulţi elevi.
EXERCIŢIUL 1. Bufniţele
şi ciorile.Exerciţiul
s-a bazat pe viteza de reacţie a participanţilor -
organizaţi
în două tabere adverse - în raport cu valoarea de adevăr a unor
afirmaţii rostite de profesor.
Membrii celor două echipe au fost plasaţi faţă în faţă, echipele
separate de o linie marcată pe sol.
Profesorul rosteşte afirmaţii de
genul “Filtrarea este operaţia de vizualizare a datelor care prezintă interes la un moment
dat”. Dacă
afirmaţia a fost adevărată/corectă “bufniţele” au alergat înainte iar “ciorile” înapoi iar fiecare
“cioară” prinsă a trecut automat în tabăra bufniţelor. Dacă afirmaţia a
fost falsă/incorectă “ciorile” au atacat
“bufniţele”, acestea trebuind să alerge înapoi şi fiecare “bufniţă” prinsă a
intrat automat în echipa “ciorilor”.
S-au folosit itemi cu alegere duală. Cuvinte
cheie: tabere, viteză de reacţie, au alergat înainte/înapoi, afirmaţiile
adevărată/falsă. Exerciţiul a fost şi poate fi utilizat cu succes ca o formă de
evaluare.
Rezultate.Elevii si-au fixat şi
consolidat conceptele specifice aplicaţiilor PowerPoint prin căutarea de informaţii, investigare,
comunicare răspunzând la întrebările de unitate şi de conţinut.Acest tip
de exerciţiu ajută elevii să-şi dezvolte capacităţile de gândire de nivel
superior, precum şi să monitorizeze învăţarea.
EXERCIŢIUL 2. Şcoala mea – prietena
naturii. S-a
lucratînechipe de 5 persoane, materialelenecesarefiind un
telefonsauaparat de fotografiat, creionşihartie. Sarcina a
constatînidentificareacelormairelevantespaţiiverzi din curteaşcolii.Elevii s-au
documentat, au fotografiatitemiiidentificaţişi i-au descris sub forma
uneireclame, urmândsădescarceimaginilepe calculator, să le prelucrezeşisărealizeze o prezentarePower Pointla
o altăorăîncabinetul de informatică.
Cuvintecheie:echipe,
spaţiiverzi, fotografie, descriere, reclamă. Acest exerciţiu poate fi folosit ca formă de documentare şi
strângere a datelor şi la alte
capitole. Elevii pot elabora,
individual/pe grupe şi alte proiecte cu teme din T.I.C. documentându-se în
natură. S-au folosit reguli de lucru în
echipă, distribuirea sarcinilor, realizarea unui plan de lucru (culegerea
datelor, documentarea, ierarhizarea informaţiilor, realizarea aplicaţiei).
Rezultate.
În acest exerciţiu elevii
au învăţat şi alte metode de realizare a
prezentărilor PowerPoint prin: căutarea de informaţii, investigare, comunicare
şi mai ales prin rezolvarea unor activităţi practice, răspunzând la întrebările
de unitate şi de conţinut. Am încercat să modelez personalitatea
elevilor, să modific comportamentul
acestora faţă de natură, faţă de locul unde îşi desfăşoară activitatea. Am folosit grila de evaluare a lecţiei
pentru a evalua şi nota prezentările finale.
La fiecare conţinut elevul a avut de realizat o sarcină de lucru individuală
sau în echipă. Elevului nu i-au fost furnizate toate cunoştinţele necesare
realizării sarcinii de lucru, ci a fost
pus în situaţia să descopere singur anumite aspecte. Profesorul a avut
rolul de facilitator.La sfârşitul lecţiei s-a făcut o
evaluare finală a elevilor. Pentru
evidenţierea contribuţiei fiecărui elev în cadrul grupului am utilizat grila de evaluare criterială. Harta Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat a pus în
lumină ceea ce au reuşit elevii să înveţe pe parcursul acestei lecţii, iar jurnalul de reflecţie le-a creat
posibilitatea să îşi noteze concluziile finale asupra cunoştinţelorpe care le-au învăţat.Scopul
unor astfel de lecţii estede
a încuraja o practică de predare nouă, care se corelează cu realităţile sociale
contemporane şi reflectarea lor în clasă, care recunoaşte un rol nou pentru
profesor şi elevi;stimulează profesorilor capacitatea de a revigora la elevi
motivaţia de a învăţa, folosind activităţi participative, artele spectacolului
şi creativitatea tinerilor.
Toate activităţile de tip outdoor au fost centrate
pe elev, continue şi au furnizat informaţii importante, care au contribuit la
îmbunătăţirea modului de predare şi a
procesului de învăţare al elevilor. Are locînvăţarea prin comunicare şi acţiune
socială, rezolvare de probleme,
explorare şi modalităţi practice, folosirea unor metode creative şi ludice,
formarea holistică a fiinţei umane. Experienţele
au fost urmate de lucrul în clasă, de
conceptualizări abstracte, astfel încât ceea ce a fost experimentat a devenit
cunoaştere, s-a pus accent pe dezvoltarea socială şi
personală.
În
concluzie, proiectele de acest tip vor
certifica abilităţile şi competenţele dobândite în timpul implementării şi îi
va ajuta pe participanți nu numai să se dezvolte profesional şi personal, ci de
asemenea, să contribuie la crearea unui sistem educaţional europeanmodern.
Bibliografie
•
Cohen L. et al., 2010, Research methods in
education, 6. edition, Routledge.
•
Madsen B. et al., 2010, Aktionslæringens DNA,
VIA Systime.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu