Proiectul Internațional “Omul drag de la
catedră”
Ediția a III-a 2018-2019
Concurs elevi. Simpozion Internațional
dascăli
ISBN 978-606-725-262-0
MIJLOACE DIDACTICE INOVATOARE
Prof. Smîrcea Teodora Emilia
Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu” Alexandria
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate care contribuie la
desfăşurarea eficientă a activităţii didactice. Ele sunt resurse materiale ale
procesului de învăţământ, selecţionate din realitate, modificate sau
confecţionate în vederea atingerii unor obiective pedagogice.
Progresul tehnicii a impulsionat diversificarea şi
perfecţionarea acestor resurse. În literatura de specialitate sunt semnalate
cinci generaţii de mijloace de învăţământ care reprezintă tot atâtea etape în
inovarea instrucţiei.
- Din prima
generaţie fac parte tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu, etc.; ele nu
pot fi utilizate decât direct, prin acţiunea comună profesor – elev.
- Celei de-a doua
generaţii îi aparţin mijloacele purtătoare de informaţii gata elaborate:
manuale, alte texte tipărite. În acest caz, acţiunea adultului asupra elevului
este imediată prin intermediul unui cod – scrisul.
- A treia generaţie
de mijloace de învăţământ este generată de introducerea maşinilor în procesul
de comunicare interumană şi este reprezentată de mijloacele audiovizuale
(dispozitive, filmul, înregistrările sonore, emisiunile T.V. etc).
- A patra generaţie
de mijloace de învăţământ se bazează pe dialogul direct între elev şi maşină,
cum ar fi cel desfăşurat în laboratoarele lingvistice sau în învăţământul
programat.
- A cincia
generaţie, complementară precedentei şi dezvoltând interacţiunea elev –
maşină, aparţine calculatoarelor electronice. Calculatorul este cel mai complex
mijloc de învăţământ.
Clasificarea mijloacelor de
învăţământ are drept criteriu funcţia pedagogică îndeplinită
cu priorităţi de acestea. Se desprind astfel următoarele categorii:
A. Mijloace
informativ–demonstrative, care facilitează dobândirea informaţiilor,
formarea reprezentărilor şi noţiunilor:
1. mijloace
intuitive, care cuprind:
- obiectele naturale sau originale (ierbare, insectare,
preparate microscopice, aparate, unelte, dispozitive, instrumente);
- obiecte confecţionate în scopuri didactice care
reproduc sau reconstituie obiecte sau fenomene reale evidenţiind trăsăturile
caracteristice ale acestora (machete, mulaje, corpuri geometrice etc);
- substituenţi imagistici: planşe, hărţi, scheme,
diapozitive, diafilme, folii pentru retroproiector, filme, înregistrări audio
sau video etc.;
2. mijloace
logico–raţionale: simboluri şi complexe de simboluri (formule matematice,
note muzicale, textul scris). În acest context, manualul este un mijloc de
învăţământ.
B. Mijloace de
exersare şi formare, necesare formării priceperilor şi deprinderilor sau
cultivării capacităţilor creatoare. Din această categorie fac parte: truse,
aparate, instalaţii de laborator; scule, instalaţii, maşini–unelte de atelier;
aparate sportive; instrumente muzicale; simulatoare etc.
C. Mijloace de
raţionalizare a timpului şcolar, din care fac parte şabloane, ştampile,
maşini de multiplicat.
D. Mijloace de
evaluare a performanţelor şcolare, care cuprind: seturi de teste, maşini
sau instalaţii complexe pentru verificări, etc.
Mijloacele de învăţământ dispun de un însemnat potenţial pedagogic. Dimensiunile
acestui potenţial pedagogic pot fi conturate prin evidenţierea funcţiilor pe
care aceste mijloace le pot îndeplini în activitatea instructiv–educaţională.
Literatura de specialitate sintetizează următoarele funcţii de bază:
- funcţia de
comunicare: mijloacele de învăţământ pot transmite un volum mare de
informaţii, într-un timp scurt şi într-o formă accesibilă şi atractivă;
- funcţia demonstrativă:
mijloacele de învăţământ asigură un suport concret–senzorial, necesar
înţelegerii proceselor şi fenomenelor, cărora, prin tehnici specifice, le pot
mări sau micşora dimensiunile, le pot accelera sau încetini ritmul real de
desfăşurare sau le pot simplifica şi schematiza structura;
- funcţia motivaţională:
mesajele audio-vizuale pot sensibiliza elevii pentru problemele studiate, le
pot stimula interesele de cunoaştere, cultivând astfel motivaţia pentru
activitatea şcolară;
- funcţia formativă:
dirijaţi să recepteze corect mesajul audio-vizual, elevii îşi dezvoltă atenţia,
spiritul de observaţie, capacitatea de analiză, sinteză ş.a.;
- funcţia de
evaluare a performanţelor şcolare, eliminându-se, în acest fel, o serie de
factori ai subiectivităţii în notare;
- funcţia de
şcolarizare substitutivă: prin intermediul emisiunilor de radio,
televiziune şi mai ales al calculatorului, se poate realiza un învăţământ la
distanţă.
De cele mai multe ori, acelaşi mijloc de învăţământ poate îndeplini mai multe funcţii
pedagogice. Actualizarea şi realizarea acestora la parametrii superiori
este condiţionată de corecta lui integrare într-o strategie didactică.
La o lecţie sau capitol (temă) se utilizează de regulă mai multe mijloace de învăţământ. Ele alcătuiesc
un complex de mijloace de învăţământ
(complex multimedia), îndeplinind următoarele condiţii: sunt subordonate
realizării aceloraşi obiective; sunt în relaţii de complementaritate.
CERINŢE ÎN UTILIZAREA
MIJLOACELOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Selectarea judicioasă a mijloacelor de învăţământ pentru o temă/lecţie, având în vedere
următoarele criterii: obiectivele urmărite; specificul conţinuturilor;
particularităţile elevilor; condiţiile locale de dotare; competenţele cadrului
didactic;
Integrarea mijloacelor de învăţământ în strategii didactice adecvate. În general,
se parcurg trei etape:
a) pregătirea elevilor în vederea receptării mesajului
didacto-vizual, ceea ce presupune: stimularea atenţiei, a curiozităţii;
actualizarea unor cunoştinţe anterior învăţate; orientarea elevilor în vederea
receptării optime a mesajului audio-vizual (elevii află ce au de urmărit, cum
să consemneze informaţiile etc.);
b) utilizarea efectivă a mijlocului de învăţământ,
urmărindu-se activarea elevilor pe parcursul utilizării;
c) valorificarea informaţiilor dobândite în urma
utilizării mijlocului de învăţământ, prin activităţi ulterioare (conversaţie,
efectuarea unei teme etc.).
Pregătirea cadrului didactic. Se are în vedere în primul rând proiectarea strategiilor didactice în
care sunt integrate mijloacele de învăţământ, dar şi activităţile de
întreţinere a materialului didactic, a aparaturii tehnice şi mai ales de
confecţionare de noi mijloace de învăţământ (folii, fişe, planşe etc.)
INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR
(IAC)
Informatizarea societăţii determină pătrunderea
calculatorului în instituţiile de învăţământ. Calculatorul poate fi folosit în
şcoală pentru activităţi de: predare-învăţare-evaluare; cercetare;
administraţie, gestiune.
Raportat la procesul de învăţământ, calculatorul
constituie mijlocul de învăţământ cel mai nou şi mai complex. El este utilizat:
în predarea informaticii, mijlocind învăţarea elevilor în utilizarea unor
tehnici de comunicare; în predarea celorlalte discipline şcolare, determinând o
nouă formă de concepere şi realizare a învăţării, denumită instruirea asistată de calculator (IAC) [4].
În acest context, calculatorul devine o resursă
valoroasă, care generează o serie de avantaje, precum:
- posibilitatea furnizării unor informaţii de calitate, în baza unor programe elaborate de echipe multidisciplinare;
- posibilitatea de a
dirija învăţarea unui număr mare de elevi/studenţi, acordându-le o
asistenţă pedagogică de calitate;
- posibilitatea individualizării
învăţării prin respectarea ritmului de lucru şi a nivelului de pregătire al
fiecărui elev;
- posibilitatea realizării unui învăţământ „la distanţă” pentru diferite categorii de
elevi/studenţi.
Cu ajutorul calculatorului pot fi prezentate: informaţii;
aplicaţii, exerciţii, probleme; jocuri didactice; simularea unor
procese/fenomene; itemi de evaluare/autoevaluare;
Eficienţa instruirii asistată de calculator depinde de: calitatea programelor;
competenţele didacto-metodice şi tehnice ale cadrului didactic; competenţele
tehnice ale elevilor.
A P L I C A Ţ I I
1. Elaboraţi o schiţă (planşă) ilustrativă pentru
înţelegerea principiului de funcţionare a unui mecanism.
2. Realizaţi corelarea unor mijloace de învăţământ cu
metodele adecvate realizării obiectivului unei teme de instruire practică.
B I B L I O G R A F I E
1. Cerghit Ioan, Mijloace
de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr
(coord.), Curs de pedagogie,
Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
2. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
3. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea
disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
4.
Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de
pedagogie contemporană.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu