POPA LENUŢA - PROIECTUL UNEI CULTURI INSTITUȚIONALE A VOLUNTARIATULUI

Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”

Ediția a III-a 2018-2019

Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli

Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518

ISBN 978-606-725-262-0

PROIECTUL UNEI CULTURI INSTITUȚIONALE A VOLUNTARIATULUI

Prof. dr. POPA LENUŢA, Lic. „Lazăr Edeleanu”, Năvodari, jud. Constanța, România

·         ARGUMENT

                    Trăim şi aparţinem unei omeniri care, prin globalizare şi informatizare, devine tot mai mică, apropiindu-şi relaţiile care o definesc. „Satul planetar”- aşa cum a fost numită comunitatea mondială- se bazează pe legături umane fără precedent care-i conferă identitate şi relativă stabilitate.

                   În contextul dat, societatea românească actuală s-a detaşat- teoretic- de pretinsul principiu al trecutului ei apropiat- toţi pentru unul şi unul pentru toţi- dar există atomar, divizată şi fără iniţiative civice consistente, durabile. Solidaritatea, întrajutorarea, empatia, generozitatea şi devotamentul pentru cauze comune, ipostazierea voluntariatului ca o reală componentă a societăţii civile sunt afirmate sporadic, insuficient organizat, departe de instituirea unei autentice culturi în acest sens.

                   Accesarea fondului străvechi al omeniei naţionale, preluarea cu discernământ şi profesionalism a unor modele oferite de diverse tipuri de afirmare a voluntariatului, încurajarea, capacitarea trăsăturilor moral-civice ale tinerilor concordante cu ethos-ul comunitar- toate acestea reprezintă componente concertate ale educaţiei pentru voluntariat. Oportună tocmai pentru a răspunde unor nevoi umane individuale şi sociale, educaţia pentru voluntariat poate dobândi cel puţin calitatea unei discipline opţionale.

                   Elevul nostru, cetăţeanul ţării şi cetăţeanul lumii contemporane, nu trebuie să rămână un egoist consumator al unor resurse disponibile ale vieţii, ci să devină o personalitate cu un comportament proactiv, prosocial, care valorizează cultura voluntariatului- aptă să-l apropie de oameni, de existenţă şi de lume, să-l integreze demn şi responsabil. În liceul nostru, EDUCAŢIA PENTRU VOLUNTARIAT este necesară atât pentru elevii care desfăşoară activităţi în domeniu fără a avea un temei teoretic avizat, de specialitate, cât şi pentru elevii care, astfel, se pot deschide acestei culturi.

                 Ca autor și al altor programe pentru discipline opționale implementate în liceul nostru, am elaborat acest CDȘ despre voluntariat (1h/ săptămână- disciplină nouă), având convingerea oportunității sale.

·         Disciplina opţională „EDUCAŢIE PENTRU VOLUNTARIAT” are următoarele

A. COMPETENŢE GENERALE:

1.      transmiterea către elevi şi însuşirea de către aceştia a unor informaţii specifice culturii voluntariatului 2.      oferirea de modele comportamentale de voluntariat 3.      dezvoltarea trăsăturilor de personalitate compatibile cu voluntariatul; operarea cu valori, atitudini, deprinderi transferabile în această cultură 4.      implicarea în acţiuni de voluntariat; proiectarea, metodologia şi monitorizarea lor.

·         B.  În acest sens, COMPETENŢELE SPECIFICE formulate vizează:

      1.1. definirea şi utilizarea aplicată a terminologiei specifice culturii voluntariatului

      1.2. evidenţierea delimitărilor conceptuale necesare, precum şi a corelaţiilor posibile

      1.3. prezentarea şi analizarea istoricului voluntariatului

      1.4. transmiterea/ însuşirea informaţiilor necesare despre cadrul legislativ al desfăşurării  

             activităţilor de voluntariat în actualitatea românească şi internaţională

      2.1. evidenţierea parcursului şi performanţelor voluntariatului unor personalităţi ale ţării şi

             ale lumii

      2.2. trecerea în revistă a unor forme de organizare colectivă reprezentative pentru cultura

             voluntariatului (ONG-uri, fundaţii, asociaţii etc.)

      2.3. analizarea unor exemple individuale şi comunitare de cauze/ obiective ale culturii

             voluntariatului

      3.1. evidenţierea premiselor psihologice ale personalităţii propriilor elevi în privinţa

             voluntariatului prin accesarea fişelor individuale ale acestora

      3.2. desfăşurarea unor acţiuni/ activităţi pregătitoare de stimulare, confirmare, dezvoltare a

             trăsăturilor de personalitate ale elevilor compatibile cu voluntariatul

      3.3. exersarea pregătitoare a valorilor, atitudinilor, deprinderilor elevilor specifice culturii    

             voluntariatului

      4.1 asumarea iniţiativei şi a responsabilităţilor elevilor de implicare în noi forme de

            voluntariat; proiectarea, metodologia, desfăşurarea şi finalizarea demersului

      4.2. continuarea experienţei unor elevi în domeniul voluntariatului, prin conferirea unei

             dimensiuni avizate a demersului lor; proiectare, metodologie, desfăşurare, finalizare

      4.3. raportarea activităţilor de voluntariat desfăşurate de propriii elevi în contexte  

             educaţionale adecvate.

·         C. VALORI ŞI ATITUDINI:

C1 -respect al sinelui şi al altora

C2 -interes, deschidere către lume şi viaţă

C3 -comportament proactiv, de implicare deliberată, conştientă, responsabilă a

       propriului potenţial în optimizarea mediului

C4 -solidaritate, empatie şi devotament.

·         CORELAŢIA DINTRE COMPETENŢELE SPECIFICE ŞI UNITĂŢILE DE CONŢINUT/ CONŢINUTURI:

COMPETENŢE SPECIFICE

UNITĂŢI DE CONŢINUT/CONŢINUTURI

1.3. 1.4. 3.1. 2.3. 3.2. 1.1. 1.3. 2.1. 2.2. 2.3. 1.1. 1.4. 3.1. 3.2. 3.3. 2.1. 2.2. 2.3. 4.1. 4.2. 1.1. 1.2. 1.3. 1.1. 3.2. 3.3. 4.1. 4.2. 3.3. 4.3. 4.1 4.2. 3.2. 4.1 4.2.

1.INTRODUCERE ·         Programă, suport de curs, bibliografie/ 1.3. ·         Portofoliul elevului- prezentare generală (conţinut şi abordare)/ 1.4. ·         Fişa individuală a elevului/ 3.1. ·         Test iniţial/ 2.3. ·         Competenţe generale, competenţe specifice, valori şi atitudini- transparentizate pentru elevi şi aplicaţii/ 3.2. 2. VOLUNTARIATUL- TERMINOLOGIE ŞI ISTORIC ·         Voluntariatul şi terminologia sa/ 2 ore; 1.1. ·         Istoricul voluntariatului: 1.3. -          în ţara noastră -          în lume 3. CULTURA VOLUNTARIATULUI ŞI SOCIETATEA, LUMEA ·         Personalităţi din domeniul voluntariatului: 2.1 -          în lume -          în România ·         Forme de organizare colectivă reprezentative pentru voluntariat/ 2.2. ·         Tipuri de activităţi de voluntariat/ 2.3. 4. NORMATIVITATEA VOLUNTARIATULUI, ÎN PREZENT ·         Legislaţia actuală a voluntariatului: 1.1., 1.4. -          în ţara noastră -          la nivel internaţional ·         Contractul de voluntariat, în prezent, în România/ 1.1., 1.4. 5.EDUCAREA ADOLESCENŢILOR LICEENI  PENTRU CULTURA VOLUNTARIATULUI ·         Argumentele personalităţii tinerilor liceeni pentru voluntariat/ 3.1., 3.2., 3.3. ·         Argumentele beneficiarilor/ lumii pentru cultura voluntariatului/ 2.1., 2.2., 2.3. ·         Metode, tehnici, procedee utilizate în voluntariat/ 4.1., 4.2. ·         Şcoala românească şi cultura voluntariatului -          Cunoştinţe, valori, abilităţi, competenţe de voluntariat formate/ dezvoltate în şcoală/ 1.1., 1.2., 1.3. -          Principiile educaţiei româneşti şi cultura voluntariatului/ 1.1. -          Elaborarea proiectului tematic şcolar de voluntariat/ 3.2., 3.3., 4.1., 4.2. -          Susţinerea de către elevi a unui discurs public persuasiv (şcolar/ extraşcolar) despre voluntariat/ 3.3., 4.3. -          Întocmirea unui raport şcolar de voluntariat pentru SNAC/ 4.1., 4.2. 6. RECAPITULĂRI: -          sem. I: 3.2. -          sem. al II- lea: 4.1. -          anuală: 4.2.

·         SUGESTII METODOLOGICE; ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI MODALITĂŢI DE EVALUARE

                       Opţionalul „EDUCAŢIE PENTRU VOLUNTARIAT”, supus atenţiei beneficiarilor direcţi, urmăreşte formarea unor competenţe de transfer corelate cu unităţile de conţinut/ conţinuturi despre cultura instituțională a voluntariatului.

                       În perspectivă curriculară, metodele recomandate sunt atât pentru predare- învăţare, cât şi pentru evaluare. Astfel, activităţile de predare- învăţare vor fi:

-          studiul de caz

-          învăţarea prin servicii în folosul comunităţii

-          analiza de conţinut

-          portofoliul

-          jocul de rol

-          simularea.

            Ca principale modalităţi de evaluare, vor fi folosite:

-          autoevaluarea şi interevaluarea colegială

-          caiete de aplicaţii

-          elaborarea de proiecte pe teme date

-          portofoliul elevului

-          probele scrise.

                  Considerat partener activ în demersul didactic, elevul va fi bine motivat să participe atât individual, cât şi pe grupe (fără a se neglija abordarea frontală). Se va acorda o mare atenţie autoevaluării, care contribuie la creşterea încrederii în sine a beneficiarului educaţiei.

·         BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1.      Legea voluntariatului (nr. 339/2006)

2.      Giurgea, D.- Ghid pentru disciplinele opţionale, Editura Eficient, Bucureşti, 1999

3.      Pintilie, M.- „Metode moderne de învăţare- evaluare în învăţământul preuniversitar”, Editura Facil, Cluj- Napoca, 2000

4.      Steinhardt, N.- „Dăruind, vei dobândi”, Editura Rohia, Maramureş, 2006.