Petrescu Mihaela - METODELE DE SPARGERE A GHEŢII CA MODALITATE DE INTRARE ÎN LECTURA UNUI TEXT

Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”

Ediția a III-a 2018-2019

Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli

Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518

ISBN 978-606-725-262-0

METODELE DE SPARGERE A GHEŢII  CA MODALITATE DE INTRARE ÎN LECTURA UNUI TEXT

                                                                                                                                               Prof. Petrescu Mihaela,

                                                                                                                      Şcoala Gim.,,Sf. Gheorghe” Craiova, Dolj

                   

            Metodele sunt metode active de comunicare plasate la începutul unei secvenţe de învăţare şi care direcţionează atenţia către noul conţinut, făcând legatura cu experienţa de viaţă a elevilor.

            Exerciţiile trebuie să fie scurte şi dinamice şi să antreneze toţi elevii. Aceste exerciţii au un rol important în motivarea elevilor pentru secvenţa de învăţare ce urmează, ajutând la captarea atenţiei, la înlăturarea oboselii şi a monotoniei.Începutul oricărei lecţii trebuie să aibă un asemenea exerciţiu, care motivează interesul spre  noul conţinut. Uneori, se poate combina cu evaluarea cunoştinţelor din lecţia precedentă, care încetează astfel să mai fie stresantă sau în fixare, mai ales dacă lecţia a fost obositoare.

               Cadranul   este  o  modalitate  de  rezumare  şi  sintetizare  a  unui  conţinut  informaţional  prin  participarea  şi  implicarea  elevilor  în  înţelegerea  lui  adecvată. Această  metodă  poate  fi  folosită  în  etapa  de  reflecţie.

               Metoda  cadranelor  presupune  trasarea  a  două  axe  perpendiculare, operaţiune  în  urma  căreia  rezultă  patru  cadrane.

               Sugestii  metodice :

 -numărul  cadranelor  se  poate  extinde  dacă  este  necesar ;

 -completarea  cadranelor  poate  viza  şi  alte  aspecte, decât  cele  menţionate ;

-elevii  trebuie  să  prezinte  ceea  ce  au  scris;

 -cei  care  n-au  putut  prezenta  pot  să-şi  afişeze  cadranele;

 -este  benefică  dezbatrea ,  lămurirea  aspectelor  notate.

                  Prin  această  tehnică  se  urmăreşte  implicarea  elevilor  în  realizarea  unei  înţelegeri  cât  mai  adecvate  a  unui  conţinut  informaţional  şi  pentru  exprimarea  unor  puncte  de  vedere,  personajele  referitoare  la  tema, subiectul  puse  în  discuţie.

               Elevii  audiază  o  prelegere, o  povestire  sau  citesc  un  text,  apoi  sunt  solicitaţi  să  noteze  anumite  aspecte, de  exemplu, textul Baltagul, trăsăturile definitorii:

I:Trăsăturile satului şi a oamenilor de la munte	III:Trăsăturile iniţiati-ce ale romanului
II:Trăsăturile mitice ale romanului	IV :Trăsăturile poliţiste ale romanului.

        

Avantaje:

-realizează  o bună receptare a mesajului scris;

- incurajeaza exprimarea unor puncte de vedere proprii;

-formează abilităţi de sistematizare şi consolidare a cunoştinţelor noi prin raportarea permanentă la textul  literar;

- încurajează participarea la lecţie a întregii clase de elevi, lucrul în echipă;

- presupun un efort intelectual concentrat prin schimbul reciproc de idei, favorizând dialogul;

- devin o provocare pentru elevi, trezindu-le interesul şi curiozitatea;

-determină creşterea respectului de sine, a încrederii în forţele proprii;

         Dezavantaje:

- se impun frecvent punctele de vedere doar ale unor participanţii;

-uneori se poate instaura pasivitatea, tendinţa de dominare şi superficialitatea în asimilarea cunoştinţelor;

-apare pericolul neparticipării suficiente a unui anumit număr de elevi la procesul de învăţare colectiv;

-se observă scaderea ritmului de învăţare a elevilor dotaţi;

-generează profesorului greutăţi în sensul că-l pune uneori în imposibilitatea de a evalua corect elevul cu  potenţial mai mic de asimilare a cunoştinţelor în comparaţie cu elevul dotat

         

 

                                                                  

Bibliografie

        1)Mureşan, P. – Invăţarea eficientă şi rapidă, Bucureşti, Editura Ceres, 1990)Ausube.Robinson(1981)Învăţarea în şcoală.O introducere în psihologia pedagogică. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică

        2)Axenti. Victor; Verşina, Maria .Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu.Suport de curs. Universitatea de Stat „Bogdan Petricescu Haşdeu”din Cahul. Disponibil: http://www.google.ro/url.portal.edu.ro