Ediția a III-a 2018-2019
Concurs elevi. Simpozion Internațional
dascăli
Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr.
3016/09.01.2019, poziția 1518
ISBN 978-606-725-262-0
Mijloace didactice inovatoare
Prof. Săpun Maria Magdalena
Liceul Tehnologic Bîlteni
Mijloacele de
învăţământ reprezintă ansamblul
instrumentelor materiale, naturale,
tehnice, selectate şi adaptate la nivelul metodelor şi al procedeelor de
instruire pentru realizarea eficientă a sarcinilor proiectate
la nivelul activităţii
de predare -
învăţare – evaluare.Valoarea mijloacelor
de învăţământ în lecţie
constă în aceea
că folosite cu
măiestrie pedagogică influenţează
în mod substanţial procesul de
cunoaştere, constituie un suport material al gândirii şi sporește considerabil
posibilităţile de investigaţie. În lecţie, mijloacele de învăţământ antrenează
capacităţile cognitive şi motrice şi-n acelaşi timp declanşează o atitudine
afectiv emoţională, în scopul realizării obiectivelor urmărite.
Şcoala contemporană dispune
de o gamă largă de mijloace de învăţământ pe care le foloseşte în scopul
creşterii randamentului învăţării.
Aparatele şi trusele,
mulajele, diapozitivele, diafilmele, foliile pentru
retroproiector oferă largi
posibilităţi în munca
profesorului de predare
şi elevului în activitatea de învăţare.
Mijloacele de
învăţământ îndeplinesc mai
multe funcţii pedagogice
în cadrul activităţii
depredare – învăţare – evaluare:
·
Funcţia
de comunicare (informare)
constă în însuşirea
mijloacelor de învățământ
de a comunica direct informaţii
despre obiectivele şi fenomenele studiate spre deosebire de învăţămantul
traditional, unde profesorul
constituie principala sursa
de informaţii, în
învăţământul modern atât profesorul, cât şi elevii au la
dispoziţie o diversitate de surse de informaţii cu ajutorul cărora elevii
asimileaza, mai usor noi
cunoştinţe şi-şi consolidează
sistemul de noţiuni,
concepte, judecăţi de valoare
asupra celor mai
diferite obiecte, fenomene
şi evenimente. Elevul
nu mai primeşte cunoştinţele de-a gata, ci le
dobândeşte prin efort personal, sub directa îndrumare a profesorului.
·
Funcţia
ilustrativ – demonstrativă
vine să susţină
şi să amelioreze
comunicarea bazată pe limbajul verbal, sa dovedească un adevăr a
unui fapt sau a unei informaţii, sa prezinte (arate) elevilor experimente,
operaţii de lucru, modele de comportare. Pe
cât este posibil,
profesorul trebuie să
folosească în lecţie
obiectele, fenomenele şi
procesele naturale (plante, animale, aparate , utilaje, instalaţii).
Dar, neavând posibilitatea ca la fiecare lecţie să folosească obiecte
şi fenomene în
stare naturală, recurge
la substituirea realităţii
prin folosirea mijloacelor de
învăţământ confecţionate intenţionat pentru a fi folosite în procesul de
învăţământ.
·
Funcţia
formativă se valorifică
în învăţământ prin
creşterea gradului de
organizare a informaţiei transmise
şi exersarea capacitătii
operaţionale a proceselor
gândirii. Mijloacele de învăţământ prezintă importanţă nu numai
pentru forţa lor de comunicare, ilustrare, comunicare.
·
Funcţia
stimulativă (de motivaţie
a învăţării) constă
în provocarea şi
dezvoltarea motivaţiei pentru
problemele studiate. O serie de cercetări psihopedagogice demonstrează că unele
mijloace de învăţământ poartă, cu sine o anumită încărcătură emotională, şi că
sunt capabile să trezească interesul şi curiozitatea pentru ceea ce urmează, să
fie cunoscut de către elevi, să declanseze inpresii puternice, stări şi trăiri
emotive, exemplu: mijloacele vizuale
reuşesc să trateze unele teme sau lecţii în mod atrăgător, captivant, să
sensibilizeze şi să dezvolte motivaţia învăţării.
·
Funcţia de valoare a randamentului şcolar
constă în posibilitatea mijloacelor de învăţământ de a pune
în evidentă rezultatele
obţinute de elevi
în procesul de
învăţământ, de a
diagnostica şi a aprecia
progresele înregistrate de
elevi. Cu ajutorul
acestor mijloace se obţin
o serie de
informaţii referitoare la cunostinţele
stocate, capacităti şi
deprinderi formate. Astfel,
unele diapozitive sau secvenţe de film pot fi concepute în aşa
fel încât să creeze situaţii problemă, să testeze posibilităţile elevilor de a
opera cu datele învăţate, de a-i pune în postura să identifice, să compare, să
interpreteze unele situaţii nou create şi să permită profesorului verificarea
răspunsurilor date de elevi.
·
Forme de integrare a mijloacelor de
învăţământ în lecţie
Procesul de integrare a
mijloacelor de învăţământ în lecţie solicită profesorului o pregătire şi activitate complexă,
care începe cu
mult înainte de
desfăşurarea lecţiei propriu-zise
şi se închide odata cu stabilirea concluziilor
desprinse din evaluarea acesteia, pe baza cărora se vor adopta apoi măsuri
pentru optimizarea muncii şcolare.
Înainte de
începerea lecţiei, profesorul
stabileşte mijloacele de
învăţământ necesare (aparatura,
truse, subansamble, filme, folii, diapozitive), ţinând seama de obiectivele
fundamentale şi specifice ale activitătii ce urmează să se desfasoare cu
elevii, de cunatumul de cunoştinţe, priceperii şi deprinderii
pe care trebuie
să le însuşească
aceştia. Apoi verifică
şi pregăteşte mijloacele
de învăţământ care vor fi folosite: truse, subansamble, reactivi,
efectuează experimentul în cele mai mici detalii, pregăteşte
materialelele necesare experimentelor de
către elevi şi
fisele de lucru,
stabileşte modalităţile de efectuare a experimentului, sarcinile de
lucru, concluziile parţiale şi finale ce urmează să fie desprinse din
experimentele efectuate, elaboreaza probele de evaluare a rezultatelor.
În succesiunea lecţiei, momentul
ales trebuie să fie acela care dă posibilitatea profesorului ca prin folosirea
mijlocului de învăţământ
să înlesnească
întelegerea cunoştinţelor, formarea deprinderilor practice. Astfel, în
lecţiile care au ca scop principal dobândirea de noi cunoştinţe şi-n
cadrul experimentelor integrate,
mijloacele de învăţământ
se folosesc de
regulă pe tot
parcursul activităţii. În alte lecţii mijloacele de învăţământ pot fi
folosite ca suport motivational la inceputul activităţii, ca şi pe parcursul
acesteia, atunci cand se analizeaza un fenoment sau la sfârşitul lecţiei, ca
modalitate de sistematizare şi consolidare a cunoştintelor predate.
Forma de integrare a
cunoştinţelor în lecţie variază şi în funcţie de tipul acestor mijloace. De didactice
pe grupe mici de elevi, o munca didactica eficienta cu mare valoare formativă.
În condiţiile experimentului
integrat, mijloacele de
învăţământ trebuie sa
fie astfel folosite
încât să dea posibilitatea fiecarui elev să
dobândească, prin efort propriu, cea mai mare parte de cunoştinţe, iar
restul să fie
desprinse din operaţiile
logice rezultate din
concluziile experimentului cu
ajutorul profesorului.
Mijloacele de
învăţământ destinate activitătii
cu întreaga clasa
(mijloace audio –
vizuale, tablouri, planşe, harţi) solicită din partea profesorului o
activitate de antrenare permanentă a elevilor pentru însuşirea conţinutului
informaţional al acestor mijloace de dirijare a atenţiei elevilor spre acele
elemente care constintuie
esenţa conţinutului, valorificarea
informaţiilor făncându-se, de
regulă, în conversaţie euristică.
Oricare ar
fi forma de
integrare a mijloacelor
de învăţământ în
lecţie, folosirea acestora trebuie înţeleasă, ca o necesitate,
deoarece învăţarea este favorizată, sau îngreunată, de posibilităţile de acces
la obiectul învăţării, adică la mijloacele de învăţare didactice.
Mijloacele de învăţământ, devin o
componentă importantă, a tehnologiei didactice moderne numai în
măsura în care
profesorul ştie să
le folosească în
procesul de predare
– învăţare şi să
transforme cantitatea într-o nouă calitate a muncii didactice.
Bibliografie selectivă:
1.
Bontaş Ioan, Tratat de Pedagogie, Editura All, Bucureşti, 2007
2.
Constantin Cucoş, Pedagogie, Editura Polirom, Bucureşti, 2007
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu