Proiectul Internațional “Omul drag de la
catedră”
Ediția a III-a 2018-2019
Concurs elevi. Simpozion Internațional
dascăli
Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr.
3016/09.01.2019, poziția 1518
ISBN 978-606-725-262-0
METODE
INTERACTIVE
PENTRU
UN ÎNVĂŢĂMÂNT EFICIENT
Profesor psihopedagogie specială Ion Stănica
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă, Buzău
MOTTO:
« Dacă
îmi spui o să uit, dacă îmi arăţi o să ţin minte, dar dacă mă implici o să
înţeleg. » Anonim.
Şcoala
contribuie tot mai mult la modelarea personalităţii şi la cultivarea
trăsăturilor ei. În întreaga operă de formare a omului nou, a personalităţii
sale, un rol important, uneori chiar decisiv, îl au primii ani de şcoală.
Şcolii
primare îi revine sarcina de a forma primele deprinderi de muncă intelectuală.
De aceea, este necesar ca învăţătorul să fie preocupat în permanenţă de
perfecţionarea metodelor şi procedeelor de predare-învăţare, a stilului de
muncă în general, pentru optimizarea procesului instructiv-educativ .
Cadrul
didactic trebuie să fie animat de o puternică receptivitate faţă de tot ce este
nou si important în specialitatea sa şi în pedagogie, iar în practică să
dovedească un efort continuu spre autodepăşire, pentru a face faţă sarcinilor
pe care le ridică învăţământul.
Utilizarea
metodelor interactive de predare-învăţare în activitatea didactică contribuie
la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, având un caracter
activ – participativ şi o reală valoare activ-formativă asupra personalităţii
elevului.
Caracteristicile
metodelor interactive:
sunt atractive;
o stimulează implicarea activă în sarcina
didactică;
o stimulează iniţiativa;
o asigură o mai bună
punere în practică a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor;
o asigură
un demers interactiv al actului de predare-învăţare-evaluare;
o valorifică şi stimulează potenţialul creativ,
originalitatea copiilor;
o acţionează asupra
gândirii critice a elevilor;
o elevii
devin responsabili în rezolvarea sarcinilor;
o promovează învăţarea
prin cooperare;
o copiii
învaţă să argumenteze acţiunile;
o îi
învaţă pe elevi să comunice între ei şi să asculte părerile celor din jur.
BRAINSTORMINGUL
SAU CIORCHINELE DE IDEI
O
strategie care oferă posibilitatea de a-i pune pe elevi în situaţia de a se
gândi la o temă pe care o vor întâlni în text şi de a face asociaţii în
legătură cu aceasta.
*
Dacă, de exemplu, se citeşte un text despre primăvară, li se cere elevilor să
se gândească la idei, sentimente, evenimente pe care le pot asocia acestui
anotimp.
*
Se realizează un ciorchine de idei reţea care să sintetizeze ideile exprimate
de ei.
JOCUL
ANTICIPARILOR
Se
aplică în etapa de prelectură.
*
Pornind de la titlul textului sau de la un fragment scurt care se citeşte,
elevii sunt întrebaţi despre ce cred ei că este vorba în text şi ce îi face să
se gândească la o această anticipare.
*
Li se pot oferi câteva variante de răspuns, iar ei să aleagă varianta pe care o
consideră corectă.
LECTURA
PREDICTIVA
*
Presupune citirea fragmentată a textului, făcută de către profesor/învăţător,
care îi întreabă pe elevi ce cred că se va întâmpla mai departe şi de ce cred
că se va întâmpla un anume lucru.
*
Pe parcurs se întocmeşte o hartă a predicţiilor care constă în
confruntarea evenimentelor relatate de text cu ipotezele relatate anterior
CIORCHINELE
Este
un organizator grafic prin care se evidenţiază într-o reţea conexiunile dintre
ideile despre un subiect . Tehnica încurajează elevii să gândească liber şi
deschis, să-şi organizeze cunoştinţele, putând fi folosită atât ca metodă de
predare-învăţare cât şi ca metodă de fixare.
Ciorchinele
este o activitate de scriere eficientă, determinându-i pe elevii mai puţin
motivaţi să lucreze. Poate fi nedirijat, când elevii notează toate ideile
posibile într-o reţea realizată de ei şi semidirijat, când învăţătorul
stabileşte nişte criterii pe baza cărora elevii vor completa ciorchinele.
Avantaje:
o nu se critică ideile
propuse;
o poate fi utilizată
ca metodă liberă sau cu indicare prealabilă a categoriilor de informaţii
aşteptate de la elevi;
o se
poate aplica individual, în perechi sau în grup;
o se
poate aplica în orice moment al lecţiei;
o solicită gândirea şi
capacitatea de a realiza analize, sinteze şi comparaţii.
METODA
CADRANELOR
Prin
trasarea a două perpendiculare, pe tablă sau în caiet, se obţin patru cadrane.
*Cadranele
cu expresii atitudinale se pot completa frontal, pe grupe şi individual.
*Elevii
pot primi fişe individuale în care vor avea de completat
cadranele:
I.
Am admirat…. II. Dezaprob….
III. N-am înţeles… IV.
Am învăţat….
Sau fişe pe
grupe, în acest caz fiecare grupă fiind solicitată să găsească în text cât
mai multe răspunsuri pentru un singur cadran pe care trebuie să-l completeze
Avantaje:
o stimulează atenţia si gândirea;
o scoate în evidenţă modul
propriu de înţelegere;
o conduce la
sintetizare/esenţializare;
o uşurează
asimilarea de noi cunoştinţe;
o se
poate folosi la cu succes la orele de recapitulare şi consolidare;
o se
poate folosi în diferite momente ele lecţiei;
o stimulează interesul
elevilor pentru activitatea didactică.
PROCESUL LITERAR
*Este un joc de rol cu
caracter general care presupune o dezbatere de pe poziţii extreme (acuzare –
apărare) a unor aspecte problematice dintr-o operă literară.
*Are o valoare
constructivă mai mare atunci când este realizat pe baza unor alocuţiuni gândite
şi redactate de elevi.
*Aceştia
vor emite opinii personale cu privire la personajele incriminate, izvorâte din
contactul direct cu textul literar.
CUBUL
Metoda
cubului este folosită pentru explorarea unui subiect din mai multe perspective
. Ea oferă posibilitatea de a dezvolta competenţele necesare abordării complexe
şi integratoare.
Avantaje:
-determină
participarea conştientă a elevilor prin implicarea maximă a acestora în
rezolvarea sarcinilor;
-permite
diferenţierea sarcinilor de învăţare ;
-formează
deprinderi de muncă intelectuală;
-stimulează
gândirea logică a elevilor ;
-creşte
responsabilitatea faţă de învăţare şi faţă de grup;
-sporeşte
eficienţa învăţării (elevii învaţă unii de la alţii );
-familiarizează elevii
cu cercetarea ştiinţifică;
-formează
abilităţi de comunicare şi cooperare .
Limite:
-rezolvarea
sarcinilor solicită resurse mari de timp;
-se
creează un zgomot oarecare ;
-facilitează
erori în învăţare;
-nu există un control
precis asupra cantităţii/calităţii cunoştinţelor dobândite de fiecare elev.
COPACUL
IDEILOR
Tehnica
numită ,,copacul ideilor” presupune munca în grup. Este o metodă grafică în
care cuvântul cheie este scris într-un dreptunghi la baza paginii, în partea
centrală. De la acest dreptunghi se ramifică asemenea crengilor unui copac
toate cunoştinţele evocate. Foaia pe care este desenat copacul trece de la un
membru la altul al grupului şi fiecare elev are posibilitatea să citească ce au
scris colegii săi. Această formă de activitate în grup este avantajoasă
deoarece le propune elevilor o nouă formă de organizare şi sistematizare a
cunoştinţelor.
Avantajele metodelor
moderne:
o transformă elevul din
obiect în subiect al învăţării;
o este
coparticipant la propria formare;
o angajează
intens toate forţele psihice de cunoaştere;
o asigură
elevului condiţiile optime de a se afirma individual şi în echipă;
o dezvoltă
gândirea critică ;
o dezvoltă
motivaţia pentru învăţare;
o permite
evaluarea propriei activităţi.
Metodele
moderne au tendinţa de a se apropia cât mai mult de metodele cercetării
ştiinţifice, antrenând elevii în activităţi de investigare şi cercetare directă
a fenomenelor . Utilizarea metodelor interactive în activitatea didactică are
ca rezultat creşterea motivaţiei pentru învăţare şi a încrederii în sine,
contribuie la formarea atitudinii pozitive faţă de obiectele de studiu în
şcoală şi asigură condiţiile formării capacităţii copiilor de a interacţiona şi
de a comuni ca, pregătindu-i mai bine pentru activitatea socială.
Prin
măiestria şi priceperea de care dăm dovadă putem dezvolta creativitatea la
elevi, dar putem ajunge si la o autostimulare a creativităţii.
Bibliografie:
ILIE,
Emanuela. Didactica literaturii române. Iaşi: Polirom, 2008 ;
CRIŞAN,
Lucia. Cadrul didactic. Didactica disciplinelor. Metode, procedee educaţionale
şi noi tehnologii. Noiembrie 2009 ;
OPRESCU,
Victor. Dimensiunea psihologică a pregătirii profesorului. Craiova: Scrisul românesc,
1983.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu