Ploscuțanu Gabriela - UTILIZATEA SOFT-URILOR EDUCAŢIONALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”

Ediția a III-a 2018-2019

Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli

Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518

ISBN 978-606-725-262-0

UTILIZATEA SOFT-URILOR EDUCAŢIONALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Ploscuțanu Gabriela – FSIA Galaţi

Extraordinara dezvoltare a tehnologiilor multimedia contribuie la apariţia unui domeniu nou, softul educaţional, o foarte interesantă legatură între programare informatică, psihopedagogie şi diverse materii din curricula, care astăzi depăşeşte timpul experimentelor, fiind pe cale să devină un domeniu cu drepturi depline şi viitor sigur în oferta educaţională a acestui început de mileniu.

Instruirea asistată de calculator, ca strategie de abordare a procesului educaţional prin software didactic original valorifică principiile de proiectare, modelare şi analiză cibernetică a activităţii de instruire în contextul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii. Zona instruirii/învăţării reprezintă un evantai problematic variat, şi software-urile educaţionale vor fi foarte diferite, reprezentând o panoplie extrem de largă.

În Dicţionarul enciclopedic al ştiinţelor educaţiei conceptul de “software educaţional interactiv/tutorial”, este definit ca “program utilizat în procesul de instruire/învăţare, având integrată o strategie care printr-o interacţiune adaptivă asigură atingerea de către utilizator a obiectivelor în raport cu care a fost proiectat”.

Utilizarea soft-urilor educaţionale se dovedeşte a fi un instrument de învăţare eficient, care determină apariţia unor modificări semnificative în achiziţia cunoştinţelor şi în atitudinea faţă de învăţare a elevilor. Tinerilor le place mai mult să înveţe prin intermediul soft-urilor educaţionale, decăt prin metode tradiţionale, acestea contribuind la dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de învăţare şi la îmbunătăţirea rezultatelor obţinute. Softul educational încurajează construcţia activă a cunoştinţelor, asigură un context semnificativ pentru învăţare, promovează reflexia, eliberează elevul de multe activităţi de rutină şi stimulează activitatea intelectuală.

Cu ajutorul programelor didactico-informatice, a softurilor educaţionale, se eficientizează procesul de predare-învăţare-evaluare a cunoştinţelor. Utilizând softurile educaţionale în cadrul activităţilor se vor dezvolta:

ü  gândirea logică;

ü  spiritul de observaţie;

ü  memoria vizuală;

ü  atenţia voluntară;

ü  operaţiile intelectuale prematematice;

ü  deprinderile de lucru cu calculatorul;

ü  abilităţile de utilizare a informaţiilor primite prin intremediul softurilor educaţionale.

Astfel, softurile educaţionale prezintă o serie de avantaje incontestabile:

ü  furnizează un mare volum de date;

ü  asigură o instruire individualizată;

ü  favorizează parcurgerea unor secvenţe de instruire complexe prin paşi mici,

ü  facilitează realizarea unui feedback rapid şi eficient;

ü  oferă posibilitatea simulării unor procese greu sau imposibil de accesat în mod direct;

ü  stimulează implicarea activă a elevului în învăţare.

În ceea ce priveşte dezavantajele, acestea sunt:

ü  prezintă segmente de instruire fixe, care nu solicită capacităţi ale minţii umane;

ü  uneori răspunsul incorect este cotat în funcţie de detaliu şi nu de esenţă;

ü  introduce mai multă dirijare în procesul de învăţare;

ü  introduce o stare de oboseală, datorită posibilităţilor reduse de interacţiune umană.

Dupa funcţia pedagogică pe care o pot îndeplini într-un proces de instruire: exersare, prezentare interactivă de noi cunoştinţe, prezentarea unor modele ale unor fenomene reale (simulare), testarea cunoştinţelor, dezvoltarea unor capacităţi sau aptitudini printr-o activitate de joc, softurile educaţionale se por clasifica în:

ü  Softuri de exersare (Drill-and-Practice) - intervin ca un supliment al lecţiei din clasă, realizând exersarea individuală necesară însușirii unor date, proceduri, tehnici sau formarea unor deprinderi specifice. Reprezintă un ajutor pentru profesor atunci când realizează activităţi de exersare, permiţând fiecărui elev să lucreze în ritm propriu şi să aibă mereu aprecierea corectitudinii răspunsului dat.

ü  Softurile interactive pentru predarea de cunoştinţe noi - creează un dialog între elev şi programul respectiv. Interacţiunea poate fi controlată de computer (dialog tutorial) sau de elev (dialog de investigare). Softul de investigare creează un mediu unde elevul poate să extragă toate informaţiile (atât cele declarative, cât şi cele procedurale) necesare pentru rezolvarea sarcinii propuse sau pentru un alt scop, pe baza unui set de reguli. În acest fel, calea parcursă depinde într-o mare masură de cel care învaţă (atât la nivelul lui de cunoştinţe, cât şi din caracteristicile stilului de învăţare).

ü  Softuri de simulare - permit reprezentarea controlată a unui fenomen sau sistem real, prin intermediul unui model sau comportament analog. Prin lucrul cu modelul se oferă posibilitatea modificării unor parametri sau observării modului în care se schimbă comportamentul sistemului.

Educaţia trebuie să se adapteze constant la mutaţiile societăţii şi exprimă cerinţa ca orice individ să aibă posibilitatea să înveţe pe parcursul întregii sale vieţi. Cum în societatea actuală are loc un proces dinamic, toate categoriile sociale sunt obligate să ţină pasul cu evoluţia societăţii şi implicit a educaţiei, care trebuie să se adapteze constant la mutaţiile acesteia. Transformările sociale implică necesitatea creării unui mediu de învăţare care să eficientizeze tehnicile de învăţare şi de muncă intelectuală. Cadrele didactice sunt incluse în acest mecanism, se adaptează la noi cerinţe şi utilizează metode moderne de predare-învăţare-evaluare pentru formarea unor generaţii utile societăţii.

Finalitatea parcursului educațional constă, așadar, în integrarea activă și creativă a tânărului în societate. Această integrare presupune formarea unui tip de personalitate care să se armonizeze cu nevoile și expectanțele mediului în care dorește să activeze. Presupune utilizarea unor priceperi și deprinderi care au fost formate pe parcursul școlarizării, vehicularea unor informații achiziționate de-a lungul demersului educativ, punerea în contextualitate a experiențelor extra curriculare dobândite în această etapă de viață. Este un proces deosebit de complex și cu un parcurs lung și uneori anevoios.

În viziune constructivistă software-urile educaţionale se pliază pe o analiză criterială în baza următorilor indicatori: gradul de autenticitate al contextului creat, acces la performanţele lumii reale-experte, activităţi autentic organizate, multiple roluri şi perspective, construirea prin colaborare a cunoaşterii, utilizarea reflecţiei în realizarea generalizărilor, articularea cunoaşterii tacite şi trecerea în cea explicită, îndrumarea dată de către profesor, evaluarea autentică a rezolvării sarcinilor.

În concluzie putem sublinia faptul că software-ul educaţional prin aplicarea unui program de învǎţare optim structurat, articulat din punct de vedere logic, pedagogic şi didactic determină la nivelul elevului o experienţǎ nouǎ de învǎţare, centratǎ pe elev, pe transformarea acestuia din obiect în subiect al educaţiei.

Bibliografie

Drăghici Cătălina-Ioana, Metode şi mijloace moderne utilizate de învăţători în procesul de predare-învăţare-evaluare, Editura Casei Corpului Didactic Bacău, 2013, disponibil la: https://invbc.files.wordpress.com/2013/02/metode-u015fi-mijloace-moderne-cartea-final-do-cx.pdf

Filip (Mureşan) Emilia, Valorificarea software-ului educaţional de concepţie proprie în studiul Limbii şi literaturii române la clasa a III-a, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca, Rezumat teză de doctorat, 2011, disponibil la: https://doctorat.ubbcluj.ro//rezumate/2011/stiinte-aleeducatiei/filip_muresan_emilia_ro.pdf

Jinga Ioan, Educaţia şi viaţa cotidiană, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2005.

Marcu V., Marinescu M., Educaţia omului de azi pentru lumea de mâine, Editura Universităţii din Oradea, 2003.

Noveanu Eugen, Potolea Dan, Dicţionarul enciclopedic al ştiinţelor educaţiei, Editura Sigma, Bucure;ti, vol. I, 2007.

Sâmpetrean (Câmpean) Ioana-Maria, Învățarea activă - premisă a obținerii rezultatelor școlare cuantificabile în testele naționale, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca, Rezumat teză de doctorat, 2017, disponibil la: http://193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/4350