Vieru Diana Manuela - MODALITĂŢI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A ABANDONULUI ŞCOLAR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI LICEAL SPECIAL

Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”

Ediția a III-a 2018-2019

Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli

Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518

ISBN 978-606-725-262-0

MODALITĂŢI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A ABANDONULUI ŞCOLAR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI LICEAL SPECIAL

                                                                                                Prof. Vieru Diana Manuela

                                                                Liceul Tehnologic Simion Mehedinți, Galați

1.IMPORTANŢA PREVENIRII  ABANDONULUI  ŞCOLAR

          Dezvoltarea rapidă a societăţii, o oarecare instabilitate în domeniul carierei, dinamica pieţei muncii  creionează faptul că aptitudinile şi abilităţile de care individul are nevoie se formează în cadrul sistemului educaţional care pune bazele educaţiei pe tot parcursul vieţii, motiv pentru care diminuarea abandonului şcolar implică a reda societăţii şi a modela elevul astfel încât, să ştie unde să caute, cum să acţioneze şi ce să înveţe, devenind  un elev-sursă şi nu un elev-pion.

          Activităţile de prevenire a abandonului şcolar sunt complexe şi se materializează prin intervenţii concrete la nivel:

o   local

-  mediatizarea activităţilor desfăşurate cu elevii cu CES;

-  promovarea principiilor integrării;

- identificarea unor specialişti în domeniu care să ofere consiliere pe domeniul respectiv;

- iniţierea şi formarea cadrelor didactice din învăţământul special şi din învăţământul de masă privind praticile incluzive şi integratoare;

- desfăşurarea unor activităţi de sprijin comunitar (activităţi de voluntariat desfăşurate de elevii cu CES, în parteneriat cu elevi ai învăţământului de masă).

o   la nivelul comisiilor de evaluare complexă şi a şcolilor speciale

- evaluarea complexă a fiecărui elev şi constituirea echipelor de caz pentru anumite situaţii;

- elaborarea şi aplicarea programelor individualizate de stimulare;

- identificarea elevilor care pot participa la activităţi desfaşurate la nivel de şcoală sau la nivel de comunitate locală;

o   la nivelul şcolii

- activităţi de sensibilizare a cadrelor didcatice din şcoală prin cultivarea unei atitudini pozitive de acceptare a elevilor cu cerinţe speciale şi evitarea etichetărilor;

-  formarea continuă a cadrelor didactice;

- servicii pentru personalul didactic pe asistenţă metodică, psihologică şi psihopedagogică;

- sensibilizarea şi implicarea părinţilor elevilor cu CES, în diferite activităţi desfăşurate la nivel de şcoală sau de comunitate locală.

o   realizarea de parteneriate între şcolile speciale şi cele ale învăţământului de masă

- stabilirea parteneriatelor între şcoli;

- stabilirea de parteneriate între clase;

- schimburi de experienţă între cadrele didactice;

- iniţierea de activităţi extracurriculare.

o   integrarea pedagogică a elevilor cu CES

- elaborarea programelor adaptate pentru domeniul “Turism şi Alimentaţie”;

- constituirea echipei de elaborare a planurilor de intervenţie personalizată;

- adaptarea metodelor de lucru la clasă, elaborarea fişelor de lucru personalizate sau a testelor de evaluare personalizate, flexibilitate în proiectarea didactică;

- desfăşurarea de activităţi de intervenţie recuperatorie individualizată (terapie logopedică, terapie cognitivă, consiliere psihopedagogică).

o   integrarea socială

- includerea elevilor în toate activităţile derulate la nivelul unităţii şcolare.

o   integrarea în societate

- participarea elevilor la activităţile desfăşurate în parteneriat cu agenţii economici, comunitatea locală, ONG-uri (şcoala de vară). Chiar şi un elev cu dizabilităţi multiple îşi poate găsi locul într-o astfel de organizare socială şi işi poate împlini măcar anumite aspiraţii. Integrarea socială optimă face ca divesele deficienţe să devină irelevante, accentul căzând pe ceea ce poate fi o calitate a unei persoane cu cerinţe speciale şi nu pe ceea ce nu poate.(Gherguţ A, 2006, p. 29)

o   existenţa unor programe la nivel de guvern/minister cum ar fi  bursele tip “Bani de liceu” (permit elevului să aibă maxim un număr de 19 absenţe nemotivate) sau bursele  acordate elevilor din învăţământul profesional  de 3 ani.

2. LIMITE ALE PREVENŢIEI

                                                                                                            

          Abandonul şcolar implică  interacţiunea unei multitudini de fenomene, ceea ce determina anumite limite ale activităţilor de prevenţie şi anume:

o   limite externe

- abandonul şcolar este un fenomen specific oricărui tip de societate, indiferent cât de dezvoltată e aceasta din punct de vedere economic, dar cu atât mai pregnant specific societăţilor sărace;

- indiferent de măsurile aplicate şi de factorii implicaţi, abandonul şcolar nu poate fi eliminat;

- existenţa a numeroase bariere birocratice şi colaborarea ineficientă între instituţii şi structurile administrative, motiv pentru care nu se cunoaşte, la nivel naţional, numărul copiilor cu dizabilităţi care nu sunt prinşi în educaţia şcolară;

- există situaţii în care, dacă nu sunt corespunzator aplicate, măsurile de prevenţie nu îşi ating scopul.

o   limite interne

- activităţile de prevenţie sunt limitate de aşa numitele “valori sociale” şi de tarele educaţionale ale factorilor implicaţi (elevi, familie, grupul de prieteni);

-  scăderea eficienţei metodelor de prevenţie datorită lipsei de implicare a tuturor forţelor sociale (biserica, poliţia locală, agenţi economici e.t.c.);

- anumite metode de prevenţie sunt mult prea costisitoare şi implicit ineficiente.

3. IMPLICAREA CADRELOR  DIDATICE  ŞI  A PROFESORILOR PSIHOPEDAGOGI  ÎN  PREVENIREA  ABANDONULUI  ŞCOLAR

          Dacă în modelul tradiţional profesorul este considerat o autoritate şi reprezintă persoana care deţine “adevărul” pe care-l împărtăşeşte elevilor în actul predării, în învăţământul special, profesorul reprezintă o sursă de experienţă pentru copii, cel care mediază între cunoaşterea valorilor culturii umane şi elevii clasei.

          Important este ca profesorul să aibă o atitudine obiectivă şi echilibrată faţă de integrarea şcolară a elevilor cu CES, atitudine care se manifestă prin profesionalism, interacţiunea cu elevii, comunicarea şi antrenarea elevilor pe parcursul lecţiilor, prin lipsa discriminarii, prin adaptarea conţinuturilor la potenţialul lor de înţelegere, prin evaluare corectş şi obiectivă. De asemenea foarte importantă este implicarea elevilor în toate activităţile clasei, cunoaşterea particularităţilor şi individualităţii fiecărui copil, cooperarea eficientă cu psihopedagogii şcolari.

                 In vederea prevenirii şi combaterii abandonului şcolar şi unei integrări cât mai eficiente a elevilor cu CES în colectivul clasei. dar şi în mediul şcolar şi extraşcolar e necesar ca profesorii şi psihopedagogii să îndeplinească o serie de cerinţe:

ü  să accepte diversitatea elevilor la nivel de clasă, ceea ce implică adaptarea conţinuturilor dar şi a metodelor şi mijloacelor de învăţământ la posibilităţile elevilor;

ü  să susţină la nivel de şcoală activităţi educaţionale în care sunt implicaţi profesori, elevi şi părinţi ai acestora;

ü  să conştientizeze rolul determinant jucat de părinţi în procesul integrării şcolare a elevilor cu CES;

ü  să fie deschişi la dialog şi totodată să fie un model de mentor pentru fiecare elev al clasei;

ü  să fie în măsura să adapteze activităţile de învăţare şi conţinuturile din programa şcolară;

ü  să colaboreze cu psihopedagogii şcolari şi cu alte cadre didactice de la clasă în vederea realizării planurilor de intervenţie personalizată, a stabilirii strategiilor didactice cele mai potrivite în desfăşurarea activităţilor instructiv-educative de la clasă;

ü  simplificarea comunicării verbale, dacă este cazul, utilizarea unui limbaj simplu pe înţelesul elevilor, reformularea şi repetarea unor cuvinte sau noţiuni pentru elevii cu deficit de intelect, ai celor cu dificultăţi de învăţare sau cu dizabilităţi auditive;

ü  să aibă o bună pregătire de specialitate, respectiv psihopedagogică şi implicit o pregătire generală foarte bună.

          Toate acestea alături de trăsăturile de personalitate ale cadrului didactic care dau stabilitate profilului psihologic profesional, permit optimizarea activităţilor de la clasă şi implicit constituie repere de prevenire ale abandonului şcolar.

          Adevarata apropiere dintre un cadru didactic şi copii se realizează în momentul în care personalitatea pedagogică se suprapune complet cu personalitatea generală, comportamentul manifestat în cadrul profesional îmbinându-se în mod armonios cu cel desfăşurat în situaţiile obişnuite.(Ghergut A, 2006, p.70)

          Practic stilul pedagogic individual determinat de metodele şi mijloacele utilizate în activităţile instructiv-educative, atitudinea faţă de procesul de predare-învăţare-evaluare şi trăsăturile de personalitate definesc modul de abordare a conţinuturilor ce urmează a fi transmise elevilor, atmosfera din clasă şi atractivitatea pe care o simt elevii pentru disciplina de curs.

          In ultimul timp se pune accentul pe metodele activ-participative care se pot utiliza şi în cazul elevilor cu CES cum ar fi jocul de rol, dramatizarea, jocul didactic, învăţarea prin cooperare, învăţarea prin descoperire care pot fi adaptate la specificul clasei.

          Aceste metode îmbinate cu metodele tradiţionale fac orele de curs mult mai atractive şi mai dinamice, înlăturând lentoarea şi rutina  în activitatea de predare-învăţare, creionându-se astfel tactul pedagogic al profesorului care “reflectă concepţia sa pedagogică, o forma de exprimare a originalităţii cadrului didactic, dar şi o sursa generatoare de noi practici educaţionale”.(Creţu D, Nicu A,  2009, p.340)

            Practic, în vederea creşterii atractivităţii orelor de curs, combaterii absenteismului şi diminuării abandonului şcolar, cadrul didactic lucrează diferenţiat pe elev sau grupe de elevi utilizând fişe de documentare personalizate, fişe de lucru personalizate, respectiv teste de evaluare personalizate. De asemenea utilizează o multitudine de imagini sub forma prezentarilor ppt în vederea captării atenţiei elevilor, respectiv în vederea fixării şi consolidării informaţiilor din domeniul “Alimentaţie publică”.

          Astfel la modulele “ Servirea preparatelor şi băuturilor”, studiate pe parcursul claselor a X-a şi a XI-a, ciclul inferior al liceului, învăţământ special pot fi utilizate o serie de materiale didactice (mijloace de învăţământ), care măresc atractivitatea lecţiilor şi permit fixarea noilor informaţii.

Fişă de lucru (elevi cu deficienţe uşoare)

1. Menţionează cel puţin 2 operaţii care se aplică  fructelor şi legumelor în vederea obţinerii elementelor de decor

.................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................

2. Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos şi specifică natura elementelor de décor şi modul în care acestea au fost prelucrate:

…………………………………………………………………...............................................

…………………………………………………………………...............................................

3. Explică folosind cuvintele proprii în ce constă montarea

.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................