Proiectul Internațional “Omul drag de la
catedră”
Ediția a III-a 2018-2019
Concurs elevi. Simpozion Internațional
dascăli
Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr.
3016/09.01.2019, poziția 1518
ISBN 978-606-725-262-0
FIRMA DE EXERCIŢIU –
METODĂ INOVATOARE DE EDUCAŢIE
ECONOMICĂ
PRIBILEAN
MARIANA,
LICEUL
TEHNOLOGIC “GEORGE BARIȚIU”
LIVADA, JUD
SATU MARE
Educaţia economică reprezintă
o componentă necesară culturii generale, formării personalităţii tuturor
oamenilor. În acest context, atât viaţa de familie şi viaţa personală, cât si
activitatea din oricare domeniu al vieţii sociale, includ, şi probleme de natură
economică, care trebuie cunoscute, în vederea participării oamenilor la
dezvoltarea lor, corespunzator profesiunii lor.
O bună pregătire economică ne
ajută să înțelegem modul în care funcționează societatea, fenomenele din viața
cotidiană și deciziile pe care le luăm zi de zi. Educația economică dezvoltă
gândirea critică, independentă și spiritul de inițiativă, abilități extrem de
importante la vârsta adolescenței, când tinerii își dezvoltă personalitatea.
Şcoala contribuie prin diverse
discipline la formarea acestui comportament economic.
Fiind specialistă in stiinţe
economice, în domeniul economic în
care lucrez cu elevii mei, am ales să împărtășesc ca forma
a educatiei moderne metoda de predare-invatare prin firma de exercițiu. „Firma de exerciţiu este metoda activa
participativă, centrată pe elev cu largă aplicabilitate practică de
integrare a cunoştinţelor de la diverse discipline şi care determină dobândirea
de abilităţi antreprenoriale, perfecţionarea comportamentelor personale si
totodată identificarea potenţialului propriu al elevilor noştri. În şcoală,
prin instruirea în firma de exerciţiu se
oferă elevului competenţe în ceea ce înseamnă comportamentul profesional,
respectiv: “Să ştie ce să facă şi să ştie cum să facă” (”Din școală în viață prin firma de
exercițiu”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005). ,,Firma de exerciţiu’’ este prezentată
elevilor ca un model al unei întreprinderi reale, fiind o metodă de abordare
practică a integrării conţinuturilor, metodă concepută pentru formarea
aptitudinilor personale şi comportamentelor aplicabile în toate domeniile
economice, pornind de la funcţiile de bază si până la cele de conducere din întreprindere.
„Activitatea în firma de exerciţiu determină o probare practică si o
aprofundare a cunoştintelor deja dobândite, fiind astfel continuarea firească
si necesară a instruirii de bază” (”Seminar – Înfiinţarea și organizarea unei
firme de exercițiu”, KulturKontact, Austria) .
Firma de exerciţiu asigură
interdisciplinaritatea conţinuturilor de la diverse discipline: economie,
contabilitate, organizare, limbi străine, informatică, etc. şi este foarte greu să fii creativ in aceste
domenii cu conţinuturi rigide.
Nu lipsit de interes consider faptul că pe lângă
rigurozitatea disciplinelor economice in general, elevul poate fi stimulat să se apropie de ştiinţele economice
prin dezvoltarea creativităţii. Creativitatea are ca si componentă principală imaginaţia, insă creaţia de valoare reală are si o componentă motivaţională, bazată pe dorinţa de a
realiza ceva nou, inedit. Si cum munca stăruitoare învinge totul, o
altă componentă este voinţa,
perseverenţa în a face numeroase încercări şi verificări.
Formarea comportamentului creator se realizează prin activităţile şcolare si extraşcolare, creativitatea
face posibilă realizarea de produse reale sau pur mintale, constituind un
progres în planul social.
Creativitatea se manifestă la nivelul firmei de exerciţiu in special in
activitatea acesteia în Compartimentul de marketing. Cu toate capcanele
creativităţii în marketing elevii trebuie să conştientizeze unele aspecte, aş spune
chiar secrete: Creativitatea
în marketing ar trebui sa fie măsurată doar în funcţie de modul în care
contribuie la profitabilitatea generala. Daca te ajuta să vinzi cu profit, marketingul este
creator, dacă nu te ajută, nu este creator. În acest fel, creativitatea este
uşor de măsurat. Bineînţeles că ar fi extrem de
simplu să poţi exprima creativitatea intr-un singur cuvant. Din păcate însă nu
este aşa. Creativitatea este complexă. De aceeaşi părere este si Charles
Revson, fondatorul firmei Revlon. Fiind întrebat de un jurnalist ce vinde, Revson
a oferit un minunat răspuns concis : „speranţa” ( Jay Conrad Levinson, Guerilla Creativity, Ed. Business
Tech, Bucuresti 2002, pagina 46) Creativitatea nu este o modalitate pentru o firmă de a-şi menţiona pur
si simplu numele, ci de a-l implanta, de a-l lega de ceva pozitiv. „Firmele
pot caştiga atenţia şi o poziţie importantă in mintea potenţialilor clienţi
mentionându-şi numele în mod creator, ajutându-i pe oameni sa-şi amintească
numele lor data viitoare când vor cauta produse sau servicii pe piata. Creativitatea în marketing înseamna
acceptarea provocării de a demonstra beneficiul oferit într-un mod de neuitat. Aceasta este o sarcină destul de dificilă
pentru creatorii de marketing care utilizează in acest scop texte, imagini si sunete artistic combinate”.
(www.tourstar.uv.ro) .
Activitatea firmelor de exerciţiu se desfaşoară conform
legislaţiei în vigoare pentru firmele reale. Ca dascăl am luat contact cu acest
concept înca de la începuturi participând la cursurile de formare si pregatire
organizate de ROCT si Kulturcontackt, prin participarea la sesiuni de pregătire cu tematica: Introducere
în problematica firmei de exerciţiu, respectiv tematica: Detalii despre
metodica predării prin firma de exerciţiu, tehnici de comunicare, tehnici de
negociere, derulare de tranzacţii, pregatire pentru participare la târguri ale
firmelor de exerciţiu. Ulterior am diseminat aceste concepte in şcoala mea prin
sesiuni de diseminare, astfel că ani de zile, conform programei scolare, in
şcoală colegii economişti au aplicat această metodă didactică, practică,
ajungând la concluzia că Firma de exerciţiu
– complexă ca metodă, motivată ca efecte - este o provocare atractivă atât
pentru elevi cat si pentru profesori. Pot afirma din experienţă ca Firma de
exerciţiu reprezintă o metodă de predare inovatoare, orientată spre practică –
modelul unei întreprinderi în care activităţile derulate de o firmă reală devin
transparente pentru procesul de învăţare.
În practica școlara am înființat si coordonat elevii clasei
a XI- a profil Servicii, pentru a activa în această lume de afaceri simulată,
cu parteneri naţionali şi internaţionali reali, prin care se promovează
calificări cheie precum lucrul în echipă, motivaţia de a lucra, flexibilitatea
şi rezistenţa la stres, dorinţa de a lua decizii, competenţe privind rezolvarea
conflictelor şi mai ales sensibilitatea interculturală. In firma de exerciţiu „Art
Class” care are ca obiect de activitate organizarea de evenimente elevii se
comportă ca şefi sau angajaţi responsabili şi îşi educă şi formează spiritul de
intreprinzator, sunt exersate tranzacţiile economice existente in firmele
reale, sceastă firma de exercitiu fiind structurată, in conformitate cu
situatia din practică, in departamente : resurse umane, secretariat, marketing,
desfacere, financiar-contabilitate, etc. Simularea situaţiilor de eşec ca si a
celor de succes reprezintă pentru experienţa elevilor o componenta esenţială şi
necesară a procesului de invaţare. Deciziile greşite, care in viata reală ar
putea duce până la punerea in pericol a existenţei intreprinderii, in firma de
exercitiu nu au urmări economice negative datorita caracterului virtual al
situaţiilor exersate. Formarea de priceperi, deprinderi şi abilitati se
realizează prin exersarea situaţiilor dintr-o firma reală, fiind indicat ca
această exersare sa fie multiplă ca structură si consistenţă.
Însuşirea competenţelor-cheie (ex. capacitatea de a lucra
in echipă, gândire interdisciplinară, competenţe de comunicare, capacitatea de
a lua decizii) le permite elevilor obţinerea unor abilităti profesionale şi a
unei flexibilităti indicate pe piaţa de muncă precum si totodată descoperirea
afinităţii faţă de un anumit loc de muncă. „Competenţele obţinute pot determina
reducerea perioadei de acomodare la locul de munca, aspect deosebit de benefic
pentru viitorii angajaţi”.(CRAIA, S., - ”Dicționar de comunicare”, Editura
AGER, Bucuresti, 2001).
Periodic firmele de exercițiu concurează între ele la
Târgul firmelor de exercițiu în care acestea relaţionează prin derularea de tranzacţii
pe piaţa firmelor de exercitiu (naţională si internaţională) , in același timp şi
comunică cu mediul extern al firmei de exerciţiu, respectiv: colaborarea cu
firma “mamă”, cu alţi agenţi economici, cu instituţii ale statului, etc
(www.roct.ro).
La aceste Târguri manifestarea creativităţii este la nivel
maxim, prin felul in care elevii îşi realizează materialele publicitare:
cataloagele de prezentare, pliantele, cărţile de vizită, spoturile dar şi prin
felul în care se face publicitatea la locul de vânzare şi prin forţa de
vânzare.
Pieţele concurenţiale nu pot exista fără resurse umane
corespunzătoare, ceea ce înseamnă forţă de muncă bine pregătită, care să
reacţioneze flexibil la cerinţele mediului dinamic al pieţelor. Astfel,
sistemele de învăţământ se confruntă cu noi provocări, în special în domeniul
formării profesionale. În locul cunoştinţelor teoretice trebuie transmise
calificări cheie pentru piaţa forţei de muncă. „Modelul firmei de exerciţiu
reprezintă un instrument ideal în acest sens, atat prin cunoştinţe temeinice
cât şi prin manifestarea creativităţii”. (www.econet-see.com).
Concluzionând, prin învatarea modernă, prin simularea activitătii
in mediul de afaceri, prin dezvoltarea gradului de constientizare si motivare
economica, se realizează formarea unui mod economic de gândire specific
economiei libere, de piata, bazată pe competentă si concurentă, se dezvolta disponibilitatea
elevului de a se antrena, corespunzator vârstei, în practici economice de piaţă.
BIBLIOGRAFIE
1. CRAIA, S., - ”Dicționar de comunicare”, Bucureşti, Editura
AGER, 2001, pag. 27;
2. ”Seminar – Înfiinarea și organizarea unei firme de
exercițiu”, KulturKontact, Austria;
3. Jay Conrad Levinson, “Guerilla Creativity”, Bucuresti Ed.
Business Tech, 2002, pagina 46
4. www.econet-see.com
5. www.roct.ro
6. www.tourstar.uv.ro
7. ”Din școală în viață prin firma de exercițiu”, București
Editura Didactică și Pedagogică, 2005.pag 54 ;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu