Proiectul Internațional “Omul drag de la
catedră”
Ediția a III-a 2018-2019
Concurs elevi. Simpozion Internațional
dascăli
Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr.
3016/09.01.2019, poziția 1518
ISBN 978-606-725-262-0
FILMUL, MULTIMEDIA ŞI
TEHNOLOGIA WEB 2.0.
Cadru didactic: Ristea Ovidiu Constantin
Colegiul Economic, Localitatea Rm. Vâlcea,
Județul Vâlcea
Natura multimedia a instrumentelor acestui
secol permite implicarea simţurilor ca niciodată până acum, iar în educaţie
acest lucru înseamnă vizarea mai multor stiluri de învăţare.
Această natură multi-modală presupune
stocarea informaţiei în multiple moduri, căci omul are o nevoie acută de a
primi informaţii diversificate. Informaţia vizuală, verbală şi auditivă poate
fi încorporată în acest fel în resursele multimedia. Astfel, reprezentarea
informaţiei în moduri multiple poate îmbunătăţi învăţarea şi retenţia. Se
vorbeşte adesea despre necesitatea şcolilor de a fi racordate la ultimele
noutăţi tehnologice şi de a-şi dota laboratoarele cu echipamente moderne pentru
a putea integra tehnologia în procesul de învăţare, însă un alt aspect de luat
în considerare îl constituie chiar accesul elevului la noile resurse de
descoperire a informaţiei.
În prezent se remarcă faptul că
majoritatea elevilor deţin un smartphone sau o tabletă precum un iPad şi mai
interesantă devine astfel posibilitatea de a folosi magazinele de aplicaţii
online pentru a învăța lucruri variate.
Lucrarea de faţă propune înţelegerea
rolului acestor aplicaţii online, dar şi a resurselor multimedia şi filmelor în
demersul didactic, precum şi o trecerea în revistă a principalelor aplicaţii ce
pot fi folosite ca resursă importantă în procesul de predare-învăţare.
Aplicaţiile, în mare parte, sunt însă astăzi asociate cu „învăţarea mobilă” sau
învăţarea rapidă.
Dacă am evoluat un pic de la lecţiile de
pe casetofonul din maşină şi ne-am adaptat la variatele sisteme de operare de
la Apple's iOS, Google Android sau Microsoft Windows Phone care pot fi manevrate
de copii încă de la 2 ani, este important de reţinut faptul că nu avem mereu
certitudinea că app-ul de pe telefonul profesorului va rula şi pe telefonul
elevilor sau că cele mai populare aplicaţii vor funcţiona pe orice tip de
sistem. Unele aplicaţii sunt de sine stătătoare şi se pot accesa de cum s-au
downloadat pe device în timp ce altele au nevoie de legătura permanentă la
internet pentru a funcţiona. Cât priveşte funcţionalitatea lor, unele vor fi
create pentru lumea reală, iar altele în scop pur didactic, special de către
editorii de soft-uri educaţionale lingvistice, ca o alternativă pentru manuale
şi auxiliare.
Altă caracteristică importantă a
instrumentelor contemporane este nivelul mărit de interacţiune care facilitează
colaborarea şi comunicarea, căci filmul şi materiale video pot ajuta la
dezvoltarea abilitaților de alfabetizare ale elevilor şi le permit să cunoască
lumi pe care altfel nu ar avea cum să le cunoască. Filmul şi media sunt parte a
culturii, iar copii ar trebui să înveţe să le folosească, să le critice, să le
de-compună şi să dezvolte abilităţi de alfabetizare media critică în şcoală. Folosirea
filmului şi materialelor video în curriculum poate ajuta copiii să devină
spectatori, consumatori şi producători de mesaje media mai critici. Deci,
printre avantajele educaţionale ale multimedia, se pot identifica impactul
vizual, uşurinţa în utilizare şi acces, conectivitatea flexibilitatea,
diversitatea posibilităţilor şi a contextelor de utilizare pentru scopuri
educaţionale, interactivitatea.
Pentru profesori, o idee
fericită de a le stârni curiozitatea tinerilor este codul QR (QR-codes),
prin care pot să codifice un text sau orice tip de informaţie, propoziţie, temă
de casă, plan de proiect, sau listă de site-uri de consultat pentru elevi. Cum
accentul cade în zilele noastre pe proiect ca metodă de învăţare, o astfel de
aplicaţie poate fi folosită în clasă prin capturarea imaginii codului QR şi
decodificată de către elevi ca parte dintr-un concurs pe echipe de tipul
vânătoare de informaţii şi dezlegarea enigmei.
Tânăra generaţie este a
dependenţilor de căutări (search) care în mod natural fac tot soiul de
cercetări asupra lucrurilor care îi interesează şi nu se limitează doar la
Google, ca motor „universal” de căutare, ci recurg la o listă impresionantă de engines.
Ce şi de ce doreşte „generaţia google” să caute? Pentru că răsfoind internetul
pare a-şi câştiga şansa la mult râvnita omniprezenţă. Astfel, crearea unui blog
ca temă de casă devine o manieră reală de a-ţi convinge elevii a-şi ţine
un jurnal, cu scop educaţional bineînţeles, însă o modalitate de exprimare
pentru elev şi de a-şi oferi feedback-ul la activităţile la care participă. Dar
profesorii nu ar trebui să se limiteze la blog, ci pot apela la diferite
platforme de comunicare între elevi şi cu elevii unde aceştia pot să-şi posteze
părerile, temele, rezultatele la cercetări şi putând în acest fel să facă
schimb de informaţii sau să aibă modelul procedurii de lucru de la un alt coleg
de-al lor. Printre multele platforme la care profesorii pot apela sunt:
Blogger, Edublogs, WordPress.com sau Tumblr, foarte populare şi foarte iubite
de copii.
O altă posibilitate de a
le dezvolta elevilor abilităţile de comunicare - de exemplu într-o limbă
străină - este de a le permite folosirea telefoanelor şi trimiterea mesajelor
în limba respectivă, mai ales în timpul activităţilor pe echipe atunci când
timpul de comunicare se scurtează printr-un sms sau un mesaj pe facebook, iar
pentru a câştiga echipa trebuie să se mişte foarte repede. Din păcate pe
mesageria personală îi va fi mai greu profesorului să urmărească dacă membrii
echipei au respectat condiţiile de lucru, însă de pe facebook, dacă fiecare
echipă are propriul său grup, (închis) unde va avea însă acces profesorul,
acesta va putea vedea cum au postat elevii pe wall-ul grupului şi cum au
evoluat căutările acestora. În mod asemănător, se poate favoriza comunicarea
elev-profesor prin mail-uri în limba ţintă, elevii practicând nu doar limba ci
şi structurile specifice tipului de scrisoare/ mail adecvat discuţiei, şi
anume, scrisoarea oficială şi semi-oficială.
Cât priveşte pronunţia şi
învăţarea pronunţiei clare a sunetelor, spre exemplu, elevii au la dispoziţie o
listă impresionantă de analizatoare a vorbirii pe internet, unde pot să
studieze proprietăţile fizice ale sunetelor prin sisteme hardware şi software
care nu mai sunt dedicate exclusiv laboratoarelor fonetice ale universităţilor,
ci au devenit gratuite.
În plus, elevii pot apela
şi la simpatica aplicaţie „Dictarea Dragonului” (Dragon Dictation)
pentru a-şi 'curăţa' pronunţia, deoarece acest soft oferă posibilitatea de a
vorbi în propriul device (telefon, tabletă) şi de a rosti propoziţii pe care să
le citească mai apoi în aplicaţie. Scopul este ca elevii să descopere cât de
corect pronunţă în limba ţintă încât software-ul să recunoască şi să producă
textul dorit.
Toate aceste aplicaţii, multimedia şi filmuleţe sau
proiecte online ajută elevii să se descopere în noul context puternic
tehnologizat, să îşi dezvolte creativitatea şi gândirea critică, să-şi acopere
lacunele într-o manieră individualizată căci vor folosi toate aceste resurse în
ritmul lor şi în spaţiul lor personal, deci într-o manieră mult mai puţin
stresantă decât contextul puternic social al clasei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu