ROMANESCU FLORINA - MIJLOACE DIDACTICE INOVATOARE-CALCULATORUL

Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”

Ediția a III-a 2018-2019

Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli

Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518

ISBN 978-606-725-262-0

MIJLOACE DIDACTICE INOVATOARE-CALCULATORUL

PROFESOR: ROMANESCU FLORINA

                                                                               ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂLILEȘTI

Evoluția societății impune utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ în mod intensiv.
Informația a devenit un element al infrastructurii și aceasta a determinat apariția unui fenomen important: comanda socială a societății impune tot mai mult însușirea unei cât mai largi culturi generale informatice.

În procesul de predare-învățare calculatorul capătă o destinație pedagogică, introducerea lui afectează deopotrivă activitatea de pre­dare a profesorului și activitatea de învățare a elevilor. Proble­matica pedagogică legată de această latură este cuprinsă în formule de felul acesta: instrucția asistată de calculator („computer assisted instruction”) sau învățarea asistată de calculator (computer – „assisted learning”). Cele două aspecte, instrucția și învățarea, sunt, de fapt, corelative; prima îl vizează cu precădere pe profesor, cea de-a doua, pe elev.

Într-o exprimare rezumată, am putea spune că instruirea asistată de calculator este acea modalitate în cadrul căreia interacțiunea dintre activitatea de predare și cea de învățare, dintre profesor și elevi, este mijlocită de prezența calculatorului, considerat ca auxiliar tehnic destinat să amplifice și să optimizeze funcțiile predării, să faciliteze receptarea și prelucrarea informațiilor didactice de către elevi.

În esență, calculatorul impune o strategie de interacțiune informațională dintre profesori și elevi. Și în strategia clasică prezența informației este indispensabilă. Prelucrarea și stocarea informației se face în programe speciale, cunoscute sub denumirea de „softuri”. Un calculator este compus din două părți: hardware (partea stabilă, mecanică și electronică) și software (programul). În ultimii ani s-a elaborat un număr mare de softuri didactice, destinate să mijlocească relația predare-învățare, grupate în funcție de rolul lor didactic (de documentare, demonstrative, de simulare, de cercetare, de evaluare, de exersare, de fixare jocuri logice etc.).

Valențele pedagogice ale calculatorului sunt date, pe de o parte, de calitatea acestor softuri, iar pe de altă parte, de modul integrării lui în procesul instruirii, în derularea secvențială a lecției.

Softul este un produs informatic, expresie a prelucrării și organi­zării informației în concordanță cu anumiți algoritmi pe care diver­sele sisteme de programare le impun. Odată elaborate, acesta este introdus în calculator și apoi utilizat în procesul didactic.

În literatura de specialitate se disting două moduri, nu neapărat exclusive, de intervenție a computerului în instruire: direct – când computerul îndeplinește principala sarcină a profesorului, adică pre­darea; indirect – computerul funcționează ca manager al instruirii.

Intervenția directă a computerului se poate face printr-un soft educațional și este descrisă de termenul Instruire Asistată de Calculator, IAC.

Intervenția indirectă constă în utilizarea computerului pentru controlul și planificarea instruirii, în care calculatorul preia o parte din sarcinile profesorului: prezintă elevului obiectivele de atins și părțile componente ale lecției; atribuie sarcini de lucru specifice din manual; atribuie secvențe IAC pentru diverse teme; administrează teme pentru a determina progresul elevului în raport cu obiectivele stabilite; înregistrează rezultatele obținute la teste; prescrie, în funcție de rezultatele la un test diagnostic, ce secvență va studia în continuare un anumit elev.

Asemănător celorlalte mijloace de învăță­mânt, calculatorul rămâne și el un auxiliar și un mediator în cadrul relației predare-învățare. Avantajul său constă în obiectivitatea pe care o are în prelucrarea și prezentarea informației, în posibilitățile sale de stimulare a activității de învățare a elevilor.

Referitor la integrarea calculatorului în pro­cesul didactic trebuie să menționăm că, de fapt, este vorba de modul în care informațiile și sarcinile de lucru cuprinse în soft se articulează cu celelalte secvențe ale instruirii și răspund unor obiective urmărite de profesor. Utilizarea propriu-zisă a calculatorului (partea de hardware) se poate face fie de către profesor, fie de către elevi, în funcție de conținutul sarcinii de învățare și de specificul situației în care se finalizează învățarea.

Calculatorul oferă avantajul că la el pot fi conectate și alte mijloace audiovizuale, conferindu-le acestora valențe suplimentare (mijloace audio, video, aparate de proiecție, senzori etc.).

Cu ajutorul unui calculator, în procesul didactic se pot elabora și redacta pe calculator schițe, desene, scheme, fișe de lucru individuale sau în grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub formă de fișiere, pot fi periodic actualizate, pot fi listate la imprimantă apoi multiplicate pentru toți elevii clasei; se pot utiliza facilități multimedia pentru a susține auditiv și vizual teoria (prezentări multimedia); se pot accesa informații de pe CD-uri, dischete; se pot elabora schițe structurate ce conțin elementele esențiale din tema discutată (asigură atât fixarea ideilor, cât și feedbackul, atunci când se revine ulterior la schița respectivă, și permit utilizarea metodelor moderne de evaluare – portofoliul va conține materialele acumulate pe parcursul anului pe care elevul le considera necesare sau care i-au fost folositoare); e un mijloc de predare în cadrul lecțiilor de comu­nicare de noi cunoștințe, de recapi­tulare sau a prelegerilor, în care calculatorul poate reprezenta suport al unor sinteze, imagini, figuri ce pot fi proiectate în scopul trans­miterii de cunoștințe. Astfel, elevii au posibi­litatea să vizioneze o expunere concretă și clară a teoremelor, pot să aibă pe ecran ima­ginea unor fenomene sau procese simu­late pe calculator; prezentarea unor lecții în PowerPoint – calculatorul și programele (inclusiv textele pregătite pentru lecție) sunt doar mijloace didactice, de aceea trebuie utilizate strict când este necesar. Nu trebuie proiectat pe monitor un text sau o imagine pe care elevul o obține din alte surse (de exemplu, manualul, harta etc.), nu trebuie dublate alte activități sau informații cu implicarea inutilă a calculatorului, care nu mai poate deveni în acest sens un mijloc eficient, ci doar un instrument plictisitor.

Elementul esențial al unui moment de lecție asistat de calculator e caracterul interactiv. Din acest motiv, e bine ca paginile/fișierele solicitate pe anumite secvențe să fie accesate exact în momentul oportun (prin accesarea butonului sau a link-ului respectiv), și nu să fie deschise permanent. Același lucru se referă la anumite imagini sau secvențe sonore care se cer incluse în momentul potrivit.

Câteva recomandări importante, care vor permite realizarea unei prezentări de lecție eficientă:

1.      A găsi soluția optimă de plasare a textului pe pagină – cadru – ecran: a nu umple tot spațiul paginii cu text (a alege „oglinda” estetică și rațională); a evita descrierea exhaustivă a tuturor acțiunilor, operațiilor, a prezenta doar informația strict necesară în context; a diversifica modul de prezentare (să nu fie numai text de aceeași stilistică narativ-explicativ-demonstrativă), a utiliza diverse segmentări (text de bază; explicații; extinderi, elemente pentru a fi evidențiate sau reținute etc.) și diverse moduri de prezentare (text, tabele, schemă, desen, diagramă, constructive/explicative, algoritmice etc.).

2.      Elementele de animație trebuie să fie pur funcționale, să nu depășească necesitățile raționale și să nu funcționeze arbitrar și haotic.

3.      Variațiile coloristice trebuie subordonate aceluiași scop prag­matic: orice culoare introdusă trebuie să-și aibă justificarea (subli­niere, accentuare, delimitare, deosebire etc.); un element se va evi­denția doar printr-o singură modalitate din cele posibile (bold, italic, culoare, fundal, chenar); nu se va apela la culori stridente, șocant-contrastante; întotdeauna se va tinde spre minimalismul coloristic: orice culoare în plus (nejustificată) supără și scade din calitatea prezentării.

Există aplicații complexe în care calculatorul efectiv predă utili­zând texte tehnoredactate, imagini, animație și audio; tot calculatorul generează teste sau evaluează pe testele introduse de profesor anterior și pune și note!

Modalitățile de integrare a calculatorului și a anexelor sale în activitatea de predare-învățare împreună cu efectele pe planul relației profesor – elevi se află în cadrul investigațiilor psihopedagogice contemporane. Rezultatele obținute pot oferi soluții dintre cele mai eficiente în acest sens.

Internetul reprezintă un mijloc de educație nonformal. Dintre avantaje amintim accesul rapid la informații (chiar la biblioteci din întreaga lume). Sub aspect formativ, stimularea interesului pentru cunoaștere, precum și formarea deprinderilor elevilor de a-și căuta singuri informația dorită: cuvinte-cheie, teme, domenii etc. Marele dezavantaj al acestui mijloc îl reprezintă pericolul de a deveni dependent de anumite programe.

Informatizarea tot mai multor domenii ale activității umane impune informatizarea procesului didactic de la cea mai fragedă vârstă. Ea trebuie să înceapă de la grădiniță, pentru a fi amplificată în stadiile următoare. În acest fel școala se adaptează cerințelor și imperativelor dezvoltării sociale.

BIBLIOGRAFIE:

1.      Adăscăliței, A., Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Polirom, 2007

2.      Brut M., Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului modern, Iași, Polirom, 2006