Radu Alina Simona - Aplicabilitatea proiectelor didactice moderne în învăţământ

Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”

Ediția a III-a 2018-2019

Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli

Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518

ISBN 978-606-725-262-0

Aplicabilitatea proiectelor didactice moderne în învăţământ

Prof.ing. Radu Alina Simona Liceul Tehnologc „Căpitan Nicolae Pleşoianu”

 ,,Organizarea activităţii şcolare fie în formă frontală ori colectivă (de muncă cu întregul colectiv al clasei, al anului de studiu etc.), fie în echipe (microgrupuri) sau individuală, ori combinatorie, cu ceea sugerată de experimentul team teaching (bazată, între altele, pe o grupare flexibilă şi mobilă a elevilor cu treceri de la activităţi cu grupuri mari, la acţiuni în grupuri mici, omogene şi apoi la activităţi individuale) reclamă în mod inevitabil o metodologie adecvată acestor forme organizatorice”.

(Ioan Cerghit 1977)

Transformările actuale din domeniul învăţământului impun un nou concept de instruire a cadrelor didactice, scopul căruia este formarea unor profesionişti de o înaltă cultură pedagogică. Vocaţia, talentul, abilităţile, fiind descoperite, valorificate şi dezvoltate pe parcursul anilor de studii la facultate, constituie baza tehnologiei şi măiestriei pedagogice.

În contextul reformei educaţionale din ţara noastă, cunoştinţele, mai exact, conţinuturile instructiv-educative, nu mai sunt elementul central al activităţilor de proiectare didactică la macronivel. Din dorinţa de a asigura, atât pe planul discursului teoretic, cât şi pe cel al praxisului educaţional, o reală şi o semnificativă deplasare de accent de pe dimensiunea informativă pe cea formativă a procesului de învăţământ, actuala abordare curriculară nu mai centrează acţiunea educaţională pe conţinuturi, ci pe formarea de competenţe educaţionale complexe. În contextul educaţional actual, „a şti” nu mai este un scop în sine, ci un factor intermediar care asigură premisele pentru „a şti să faci”, „a şti să fii” şi „a şti să devii”.

Dinamismul dezvoltării sociale necesită intensificarea aplicării unor tehnologii şi metodologii fondate ştiinţific în toate sferele vieţii cotidiene, care au la bază metodele tehnice de cercetare. Bazarea pe latura metodologică are ca orientare tranziţia de la „a învăţă pentru a şti” la „a învăţa pentru a face”.

Metodele moderne de predare – învăţare - evaluare oferă o ocazie benefică de organizare pedagogică a unei învăţări temeinice, uşoare şi plăcute, şi în acelaşi timp şi cu un pronunţat caracter activ-participativ din partea elevilor, cu posibilităţi de cooperare şi de comunicare eficientă. Folosirea sistematică a metodelor moderne, presupune desfăşurarea unor relaţii de comunicare eficientă şi constructivă în cadrul cărora, toţi cei care iau parte la discuţii, să obţină beneficii în planurile cognitiv, afectiv-motivaţional, atitudinal, social şi practic aplicativ.

Folosirea metodelor moderne de predare – învăţare - evaluare nu înseamnă a renunţa la metodele tradiţionale ci a le actualiza pe acestea cu mijloace moderne.

La finalul activităţilor moderne de predare – învăţare - evaluare rezultatele şcolare nu se referă numai la achiziţiile elevilor în domeniul cognitiv, cunoştinţe, priceperi, capacităţi, abilităţi şi la întregul spectru de comportamente care contribuie la dezvoltarea personalităţii elevului: comportamente şcolare din plan afectiv şi psihomotor, unele rezultate şcolare, unele rezultate extraşcolare cu influenţă directă asupra rezultatelor şcolare, deprinderi autoevaluative, sau rezultatele indicate ale procesului de instruire.

Actul instruirii, centrat pe satisfacerea directă sau indirectă a intereselor elevilor, se bazează pe teoria jocurilor. Procesul educativ trebuie să trezească interese, să declanşeze reacţii pentru satisfacerea trebuinţelor şi să ofere cunoştinţele prin care reacţia să fie dirijată spre scopul propus.

Dezideratele de modernizare şi de perfecţionare a strategiilor didactice se înscriu pe direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor şi tehnicilor de învăţământ, la aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ, valorificarea unor tehnologii instrucţionale.

Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, pe promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei, ale imaginaţiei şi creativităţii .

În ultimul timp, se vorbește tot mai mult despre metodele moderne de predare –învățare sau despre metode active si interactive de învățare. La început se credea ca aceste metode ar fi doar un moft , dar cu timpul, după ce aceste metode au câștigat tot mai mult teren în fața celor tradiționale, s-a dovedit că sunt  eficiente, interesante, menite să-i prindă pe elevi în mrejele gândirii active la lecție.   Metodele moderne de predare au multiple valenţe formative care contribuie la dezvoltarea gândirii critice, la dezvoltarea creativităţii, implică activ elevii în învăţare, punându-i în situaţia de a gândi critic, de a realiza conexiuni logice, de a produce idei şi opinii proprii argumentate, de a le comunica şi celorlalţi, de a sintetiza/ esenţializa informaţiile. Se bazează pe învăţarea independentă şi prin cooperare,iar elevii învaţă să respecte părerile colegilor.

         Metodele de predare – învăţare specifice disciplinelor tehnice sunt multiple. Pentru a putea dezbate importanţa unor metode în asimilarea unor deprinderi şi abilităţi , trebuie să cunoaştem semnificaţia conceptului:

,, Privită sub raport funcţional şi structural, metoda poate fi considerată drept un model sau un ansamblu organizat al procedeelor sau modurilor de realizare practica a operaţiilor care stau la baza acţiunilor parcurse în comun de profesori şi elevi şi care conduc în mod planificat şi eficace la realizarea scopurilor  propuse. „( I. Cerghit)       

          ,, Înţelegând prin metodă de învăţământ o cale , un drum de străbătut deopotriva de elevi şi profesori, prin care- conform unor principii (principii didactice) dar şi unor legi (legile învăţării)  se înfăptuiesc obiectivele instruirii, adică se însuşesc de către elevi anumite cunoştinţe de bază şi se formează anumite capacităţi intelectuale şi convingeri în vederea integrării progresive în societate.” ( Ion Berca) 

         Dacă în învăţământul tradiţional, pricipalele metode le constituie conversaţia, expunerea, demonstraţia, metodele centrate pe profesor, transmiterea de cunoştinţe, pasivitatea elevilor ;  învăţământul modern solicită aplicarea metodelor active şi interactive, a celor care dezvoltă gândirea critică.

Aplicarea acestor metode care generează învăţarea activă şi prin care elevii sunt iniţiaţi în gândirea critică nu este simplă ci necesită timp, rabdare, exerciţiu si este de preferat să se facă de la vârste fragede, la toate disciplinele, însă cu măsură. Acestea trebuie să fie selectate şi utilizate în mod riguros, creativ, în funcţie de competentele pe care dorești să le dezvolți la elevi , de specificul grupului educaţional şi nu trebuie să constituie un trend sau un moft al cadrului didactic.

           Metodele şi tehnicile active şi interactive au avantaje şi dezavantaje. Dezvoltarea gândirii critice, caracterul formativ şi informativ, valorificarea experienţei proprii a elevilor,determinarea elevilor de a căuta şi dezvolta soluţii la diverse probleme, evidenţierea modului propriu de înţelegere,climatul antrenant, relaxat, bazat pe colaborarea, încrederea şi respectul dintre învăţător- elev/ elevi, elev- elev/ elevi sunt câteva dintre avantajele metodelor şi tehnicilor active care fac din lecţie o aventură a cunoaşterii în care copilul participă activ, după propriile puteri. Dintre dezavantaje putem menţiona pe cele de ordin evaluativ, pe cele de ordin temporal, material, de proiectare, se creează agitaţie în rândul elevilor, necesită introducerea de elemente de creativitate pentru a evita monotonia, repetiţia și plictiseala elevilor noștri.Prin îmbinarea eficientă a metodelor moderne cu cele tradiționale se poate evalua măiestria didactică a dascălului, care în permanență trebuie să-și adapteze parcursul didactic la nevoile elevilor săi.

 Exemplu  proiect de lecţie

Modulul 3: Asamblări mecanice

Unitatea de învăţare: Organe de mașini specifice asamblarilor demontabile

Clasa: a X-a învățământ profesional de 3 ani

Subiectul lecţiei: Asamblări prin știfturi și bolțuri.

I.  Scopul: Clarificarea conceptelor şi analizarea structurii  asamblarilor prin știfturi și bolțuri prin:

· Însuşirea de noi cunoştinţe şi formarea de noi viziuni asupra structurii asamblarilor prin știfturi și bolțuri .

· Analizarea rolului funcțional al asamblarilor prin știfturi și bolțuri în componentă mecanismelor/instalațiilor/sistemelor automobilului.

· Formarea abilităţilor necesare pentru integrarea noilor cunoştinţe în sistemul celor anterioare şi valorificarea lor prin transfer şi creativitate.

II.  Obiective operaţionale:

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili să:

Codul obiectivului	Continutul obiectivului	Conditiile în care se probează comportamentul	Criteriul de realizare
O1	1.Explica rolul functional al stifturilor , bolturilor.	Parcurgerea lectiei, a cărei asimilare este verificată prin aplicatii .	Sa se argumenteze explicatiile date in proportie de cel putin 50%.
O2	2.Identifică domeniile de utilizare ale asamblarilor cu stifturi si bolturi.	Parcurgerea fişei de lucru, a cărei asimilare este verificată prin identificarea asamblarilor prezentate.	Să fie capabil să denumească și să concretizeze. Elevul are posibilitatea să participe activ venind el însuși cu exemple pe baza cărora să se discute cu clasa.
O3	3. Analizează tipuri de asamblari cu  știfturi și bolțuri în scopul identificării avantajelor  și dezavantajelor.	Rezolvă sarcinile din fişa de lucru argumentând soluţiile alese.	Elevul interiorizează o perspectivă mai bună asupra noțiunilor predate participând activ în acest sens.

III. Resurse procedurale: 

1.         Umane: profesor, elevi.

2.        Materiale (Didactice): manual, fişe de lucru, videoproiector.

IV. Metode de învăţare: descoperirea dirijată, conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea, exerciţiul, activităţi pe grupe, activităţi practice.

V. Moduri de activitate cu elevii: 

§În echipă: la completarea fiselor de lucru

§Frontal: pentru reactualizarea cunoştinţelor, discutarea rezultatelor activitatii;

§Individual: la prezentarea rezultatelor activitatii

VI. Metode de evaluare: continuă, valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feed-back dat elevilor, nota

VII. Dificultăţi anticipate: ritmul lent al elevilor, necesitatea explicaţiilor suplimentare, neîndeplinirea tuturor activităţilor planificate.

VIII. Principii didactice:

§  principiul asigurării progresului gradat al performanţei;

§  principiul conexiunii inverse;

§  principiul participării şi învăţării active.

      IX. Materiale utilizate: Carti de specilitate- carti tehnice”Organe de masini”-ed.tehnica Bucuresti 1981,       fişe de lucru centrate pe elev,fise conspect.

Locul de desfăşurare al lecţiei : sala de clasa

Timp	Scopul predării invatarii	Strategia De predare invatare	Strategii De invatare	Stiluri de invatare			Resurse
				V	A	P
2'	Moment organizatoric	-organizarea colectivului de elevi. -notarea absentelor
10'	Evaluarea invatarii	Completare test de evaluare lectie  Asamblari prin pene.	-discutarea notei  -feed-back pozitiv (pentru încurajarea invatarii)	* *	* *	*  *	- fisa de evaluare
8'	Generarea entuziasmului si interesului in privinţa utilizării acţionărilor pneumatice.	-explozia stelară -conversatie	- profesorul anunţă titlul lecţiei şi obiectivele lecţiei. - elevii ascultă şi apoi, formulează în grup cât mai multe întrebări timp de 5 min. Ele sunt scrise pe tablă.	*	*  *	*	-fişă de lucru - tablă Videoproiector Slide-uri PPT
40’	Corelarea teoriei cu practica	-explicatie -conversatie	-elevii asculta explicatiile profesorului privind rolul si tipurile constructive de stifturi si bolturi . -profesorul le prezintă poze cu diferite tipuri constructive de stifturi si bolturi.	*	*	*	Poze Videoproiector Slide-uri PPT
30’	Invatarea unor fapte concrete sau a unei succesiuni	- analizarea şi interpretarea imaginilor;	-invata mai usor daca privesc  sau reprezinta in stilul propriu de invatare	*	*	*	Videoproiector Slide-uri PPT Fise de lucru
15	Dezvoltarea lucrului in echipa	-lucrul in grup	-utilizeaza exemple reale; -elevii sunt activi;	*	*	*	Fise de lucru.
10'	Consolidarea informaţiei	-studiu de caz -completarea fiselor de lucru	-invata mai uşor daca fac ceva concret -invata mai uşor daca discuta fisa de lucru -elevii împărţiţi in echipe de lucru au de rezolvat un caz şi anume  analiza montarii boltului intre piston si biela.Soluţiile găsite de elevi sunt prezentate, comparate şi apoi, alegerea soluţiei corecte.	*	*	*	Fise de lucru
10'	Evaluarea invatarii	-întrebări si răspunsuri	-discutarea notei  -feed-back pozitiv (pentru încurajarea invatarii)	* *	* *	*  *

Observaţie: Pe parcursul orei profesorul poate să efectueze modificări de la prezentul proiect de tehnologie didactică în funcţie de mobilitatea şi gradul de asimilare al elevilor.

Obiectiv: Prin această activitate vei identifica tipurile constructive  si rolul functional al penelor.- verificare cunostinte lectie anterioara

Lanţul ideilor Sarcina de lucru: Spuneţi pe rând, câte o informaţie despre pene, fără însă să le repetaţi pe cele spuse anterior. Se organizează informaţiile într-un copac al ideilor.

Explozie stelară – predare informaţii noi

              

Bibliografie:

1.      Cerghit Ioan, 1973, ,,Metode de învăţământ”, E.D.P., Bucureşti

2.      Cucoş Constantin, 1996,  Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi

3.      Chereja Florica, 2004 ,,Dezvoltarea gândirii critice în învăţământul primar”,Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti

4.      Jinga Ioan, Istrate Elena,2001, ,,Manual de pedagogie”, Ed. All, Bucureşti