Proiectul Internațional “Omul drag de la
catedră”
Ediția a III-a 2018-2019
Concurs elevi. Simpozion Internațional
dascăli
Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr.
3016/09.01.2019, poziția 1518
ISBN 978-606-725-262-0
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE
ÎN CADRUL ORELOR DE
LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ
PROF.ÎNV. PRIMAR SUBŢIRE RAMONA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.4 LUGOJ
Dinamismul fără precedent al timpului actual impune
învăţarea de tip inovator, care are drept caracteristici esenţiale caracterul
anticipativ şi participativ.
Experianţa
la catedra a cadrelor didactice a demonstrat că trebuie să-i învăţăm pe elevi
să înveţe, să-i abilităm cu tehnici de învăţare eficientă, pregătindu-i în
acelaşi timp pentru autoînvăţare şi educaţie permanentă.
Una
dintre tendinţele principale ale înnoirii şi modernizării metodologiei de
intruire este aplicarea cu prioritate a metodelor activ-participative, centrate
pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, pe
transformarea elevului în coparticipant al propriei instruiri şi educaţii.
Pentru
activizarea predării-învăţării se folosesc metode, tehnici şi procedee care
să-i implice pe elevi în procesul de învîţare, urmărind dezvoltarea gândirii,
stimularea creativităţii, dezvoltarea interesului pentru învăţare, în sensul
formării lui ca participant activ la procesul de educare. Astfel elevul este
ajutat să aplice în diferite situaţii de viaţă ceea ce a învăţat.
Câteva
dintre avantajele folosirii în lecţii a metodelor activ-participative sunt:
·
creează
deprinderi;
·
facilitează
învăţarea în ritm propriu;
·
stimulează
cooperarea;
·
sunt
interactive;
·
pot
fi abordate din punctul de vedere a diferitelor stiluri de învăţare;
·
elevii
primesc încredere în forţele proprii;
·
contribuie
la formarea unei atitudini pozitive faţă de disciplinele de studiu.
În continuare voi aminti câteva dintre metodele
interactive care se pot folosi în procesul de predare-învăţare în cadrul orelor
de Limba şi literatura română.
Brainstorming-ul este
o metodă prin care se dezvoltă creativitatea elevilor prin exersarea gândirii
divergente, care solicită găsirea unor soluţii proprii pentru problemele
propuse.
Metoda brainstorming, numită şi „asaltul de idei” sau
„furtună în creier”, este o metodă interactivă care are la bază două principii:
·
cantitatea
determină calitatea;
·
amânarea
evaluării/judecătii ideilor celorlaţi.
Exemplu: Studiu tematic: „Iarna” – după parcurgerea unităţii de învăţare „Baba Iarna intră-n sat”, cls a IV-a.
1. Etapa pregătitoare – cu cele 3
faze
a) faza de investigare a membrilor şi de
selecţionare a acestora în vederea alcătuirii grupurilor creative;
b) faza de
antrenament creativ care constă în
organizarea şi familiarizarea cu tehnicile;
c) faza de
pregătire a şedinţelor de lucru în care cadrul didactic amenajează sala de
clasă, îşi alege momentul zilei, verifică materialele necesare, anunţă elevilor
regulile, fazele, durata intervenţiilor, respectă algoritmul desfăşurării.
2. Etapa productivă a grupului de creativitate, în care se manifestă
asaltul, furtuna creierului”, cuprinde:
a) faza de
stabilire a temei;
b) faza de
rezolvare a problemelor;
c) faza de
culegere a ideilor suplimentare – urmare a demersului creativ.
Elevii nu critică în această etapa, nu lungesc etapa
exprimării, încearcă să emită cât mai multe idei proprii noi , să dezvolte
ideile colegilor, să analizeze, să-şi imagineze.
3. Etapa trierii şi selecţionării ideilor – evaluarea:
a) faza
analizei ideilor emise – se prezintă lista de idei şi se audiază;
b) faza
optării pentru soluţia finală – evaluarea critică a ideilor
|
SĂRBĂTORI
|
|
LUNILE
|
|
TEXTE
|
|
IARNA
|
|
OBICEIURI ŞI TRADIŢII
|
|
JOCURI DE IARNĂ
|
Cadranele – este o tehnică
ce presupune extragerea esenţialului dintr-un text analizat, de rezumare şi
sintetizare a unui conţinut informaţional solicitând implicarea elevilor în
înţelegerea acestuia.
Această metodă presupune parcurgerea următorilor paşi:
·
Împărţirea
tablei în 4 părţi egale.
·
Se
propune un criteriu pentru fiecare cadran obţinut.
·
Se
citeşte textul.
·
Se
formulează răspunsuri scurte pentru fiecare cadran.
·
Se
evaluează rezultatele.
Avantajele folosirii acestei metode:
·
stimulează
atenţia şi gândirea;
·
scoate
în evidenţă modul propriu de înţelegere;
·
conduce
spre esenţializare, sintetizare.
Această metodă poate fi folosită în etapele lecţiei dar
poate fi şi o excelentă metodă de evaluare a cunoştinţelor însuşite de elevi
(în cadrul unei lecţii sau al unui capitol).
În evocare: se
poate desena cadranul şi se pot trece obiectivele sub formă de cerinţe; elevii
îşi trasează cadranele şi îşi citesc cerinţele; le putem cere apoi să citească
lecţia cu atenţie pentru a face însemnările în cadran;
În realizarea
sensului: colaborează, comunică, cer sfaturi şi îndrumări cadrului
didactic, dezbat şi realizează obiectivele prevăzute;
În reflecţie:
se confruntă rezultatele, se dezbat, se analizează, se fac aprecieri.
Elevii devin treptat conştienţi de puterea lor de
utilizare a celor învăţate şi încep să- şi organizeze singuri datele, îşi
formulează cerinţe, îşi stabilesc obiective devenind mai independenţi în
învăţare (exemplu: se poate cere ca temă realizarea unui cadran cu sarcini
„personalizate”, acestea fiind foarte variate şi cu multiple valenţe
funcţionale , unde elevii îşi stabilesc sarcini diversificate şi de
complexitate crescută).
Îmbinarea cititului cu scrisul, comunicarea cu desenul în
gândirea critic, fac din activitate un joc în care elevilor le place să se
implice. Este o metodă care place elevilor şi care le cere orientare în pagină,
le formează gustul estetic, elevii fiind preocupaţi nu numai de ceea ce scriu,
ci şi de felul în care scriu.
Exemplu: Limba şi literatura română: „Iarna pe uliţă, de George Coşbuc”
|
Scrieţi 5 verbe din textul studiat, care exprimă
acţiuni ale copiilor.
|
Alcătuiţi enunţuri cu următoarele cuvinte: coastă, s-au razbunat, mătănii, gâlceavă.
|
|
Povestiţi o întâmplare veselă sau tristă din timpul
unui joc de iarnă.
|
Realizaţi un desen inspirat de versurile poeziei „Iarna pe uliţă” de Geoge Coşbuc.
|
Exemplu: Limba şi literatura română: „Culesul porumbului” după Ion Agârbiceanu
|
Scrieţi care sunt caracteristicile toamnei prezentate
în acest text.
|
Formulaţi enunţuri cu următoarele expresii: primăvară secetoasă, se descuie cerul,
căldură bună, mireasmă îmbătătoare.
|
|
Povestiţi un fragment al textului.
|
Scrieţi câteva proverbe despre muncă.
|
Ciorchinele este o metodă
de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei,
elevii find puşi în situaţia de atrece în revistă toate cunoştinţele pe care le
au în legătură cu un cuvânt nucleu, reprezentativ pentru lecţie sau capitol.
Această metodă presupune parcurgerea următoarelor etape:
·
Se
scrie un cuvânt sau o temă care urmează a fi cercetat (sau s-a cercetat) în
mijlocul tablei.
·
Se
notează toate ideile care vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul
acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial.
·
Se
notează alte idei conectate intre acestea.
Activitatea se opeşte când se epuizează toate ideile.
Exemplu: Limba şi literatura română – Verbul
|
VERBUL
|
|
EXPRIMĂ
|
|
NUMĂRUL
|
|
PERSOANA
|
|
TIMPUL
|
|
FUNCŢIE ÎN PROPOZIŢIE
|
|
ACŢIUNEAAA
|
|
STAREA
|
|
EXISTENŢA
|
|
SINGULAR
|
|
PLURAL
|
|
I
|
|
a II-a
|
|
a III-a
|
|
PREZENT
|
|
TRECUT
|
|
VIITOR
|
|
PREDICAT
|
Un cadru didactic care foloseşte metode
activ-participative trebuie să fie:
Un sfătuitor-care
îşi ajuta elevii în rezolvarea problemelor,îi motivează şi îşi prezintă
propriul punct de vedere
Un animator-
care iniţiază metode şi le explică elevilor, pregăteşte materialele didactice
şi prezintă scopurile învăţării;
Un observator şi un ascultător-care observă elevii în timpul activităţii şi îi poate
aprecia correct;
Un participant la învăţare-care nu are impresia că este perfect şi învaţă toată viaţa;
Un partener
–care poate modifica ‘’scenariul’’lecţiei ,dacă clasa o cere.
BIBLIOGRAFIE:
Jinga Ioan , Istrate Elena , Manual de pedagogie, Ed. All, Bucureşti, 2001
Cerghit Ioan, Metode
de învăţământ, Ed. Polirom, 2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu