Nicolae Doina - Obstacole în consilierea părinţilor - Program pentru părinţi

Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”

Ediția a III-a 2018-2019

Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli

Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518

ISBN 978-606-725-262-0

                             Obstacole în consilierea părinţilor - Program pentru părinţi

                                                                             Nicolae Doina

                                                                                                Şcoala Centrală

            1.  Argument

            Educarea copiilor poate fi plăcută, dar şi dificilă în acelaşi timp. Ceea ce cred părinţii despre viaţă şi împlinirea ei, va determina felul în care îşi vor creşte copiii.

            Un părinte poate fi mai bun decât altul, dar majoritatea au nevoie de sfaturi şi sprijin. A fi un bun părinte, reprezimtă adesea a dărui foarte mult copilului tău. Pentru a fi un bun părinte, trebuie să ai un nivel ridicat al preţuirii de sine, pentru a diminua riscul de a-şi manifesta frustrările asupra copiilor lor.

            Fiind de multe ori obosiţi, preocupaţi de grijile cotidiene părinţii nu mai au răbdare să asculte nevoile copiilor sau nu mai au suficientă toleranţă pentru a accepta anumite comportamente rebele ale acestora. Părinţii consideră educaţia dificilă atunci când copilul prezintă un comportament care pentru ei este inacceptabil sau atunci când copilul nu ascultă de observaţia lui. În asemenea situaţii părinţii se supără, se simt neputincioşi, frustraţi, dezamăgiţi, incapabili, iar dezvoltarea copilului este ameninţată. Copilul prezintă probleme de comportament, probleme emoţionale, se simt neglijaţi sau chiar abuzaţi.Informaţiile, capacităţile şi abilităţile pe care părinţii le obţin prin diferite programe de educaţie parentală sunt absolut necesare.

            2.  Grup ţintă:

            Grup de 10-15 părinţi care au copii cu vârsta între 6 şi 12 ani şi care întâmpină greutăţi în educarea copiilor: probleme de comunicare cu copilul, comportamente rebele ale copilului, dificultăţi de adaptare la şcoală sau dificultăţi de învăţare, conflicte în viaţa de familie.

            3.  Scopul

            - conştientizarea părinţilor asupra rolului activ în educarea copilului

            - cunoaşterea, acceptarea şi modelarea pozitivă a personalităţii copilului

            - creşterea abilităţiilor parentale

            - stabilirea unei relaţii pozitive în interiorul familiei

            4.  Obiective

·         Să dezvolte abilitatea părinţilor de a cunoaşte, în funcţie de etapele de vârstă ale copilului, nivelul de dezvoltare; capacitatea de a-şi explica reacţiile copilului, de a înţelege nevoile copilului şi de a formula răspunsuri adecvate acestora;

·         Să înţeleagă necesitatea comunicării aservite, să gestioneze adecvat regimul de recompensă, laudă constructivă, critică şi pedeapsă, permiţând dezvoltarea tuturor potenţiatorilor unei personalităţi armonioase;

·         Să releve abilitatea părinţilor de a determina calitatea şi cantitatea timpului petrecut cu propriul copil şi capacitatea de a coordona, dirija timpul copilului pentru a crea contexte care să contribuie la stimularea gândirii critice şi creatoare, dezvoltarea simţului estetic şi să susţină inserţia socială a copilului;

·         Să cunoască şi să utilizeze modalităţi eficiente de prevenire a stresului în familie şi a situaţiilor tensionate, să ofere suport afectiv copilului, ajutându-l să-şi gestioneze amoţiile negative;

·         Să dezvolte abilitatea părintelui de a fi un bun leader, de a găsi soluţii la problemele copilului împreună cu acesta, depăşind situaţiile de criză educaţională sau de natură personală, asigurând astfel schimbarea în atitudinea copilului;

            5.  Modalităţi de desfăşurare

            Programul se va desfăşura în 12 şedinţe, fiecare şedinţă având o durată de  1 ½ - 2 ore.

            1. Construirea unei identităţi a grupului – cunoaşterea ( şedinţă de spargere a gheţii ) – 1 şedinţă

            2. Cunoşterea nivelului de dezvoltare a copilului – 2 şedinţe

            3. Comunicarea cu copilul în familie – 2 şedinţe

            4. Timpul petrecut cu propriul copil – 3 şedinţe

            5. Modalităţi de „disciplinare” lauda, critica, recopensa, pedeapsa – 3 şedinţe

            6. Şedinţă de evaluare – şedinţă finală.

   

Obiective	Activitatea propusă	Resurse	Teme pentru  acasă
- dezvoltarea unui climat confortabil şi o disponibilitate pentru interacţiune prin dezvoltarea încrederii şi a ocupaţiei	I. Şedinţă de cunoaştere aşezarea în semicerc           a) Părinţii sunt rugaţi să scrie pe o foaie un lucru care i-ar preocupa sau i-ar deranja cel mai mult de a fi în grupuri ca cel existent           b) sunt rugaţi să scrie descrierea unui eveniment fericit/ nefericit din  copilărie pe bilete. Apoi un părinte trage un bilet, expune evenimentul. Discuţii pe baza întrebării : „Cum te-ar fi afectat acest lucru? ”      a) scopul => reguli de grup      b) scopul => părinţii trebuie să înţeleagă că cel mai important lucru este de a împărtăşi sentimente şi experienţe şi de a găsi soluţii optime, nu de a emite judecăţi sau opinii	umane: -consilierul -grupul de părinţi materiale: - foi de hârtie - instrumente de scris - fliph-chart timp - 1- 1 ½ h
- să obţină informaţii Referitoare la parametrii dezvoltării normale a copilului din punct de vedere fizic, cognitiv, afectiv	II. Cunoaşterea nivelelor de dezvoltare a copilului Prima şedinţă vizionarea unui film care să atragă atenţia părinţilor asupra necesităţii cunoşterii copilului – 15 min prelegere şi discuţii cu părinţii prezentarea caracteristicilor psiho-sociale specifice vârstei     1. dezvoltarea fizică a copilului        - standardele de vârstă înscrise pe fişa de dezvoltare     fizică        - îndrumarea către specialişti     2. dezvoltarea socială        - limbaj şi comunicare        - jocul şi importanţa lui în dezvoltare        - stima de sine        - autocontrolul        - nevoia de independeţă Şedinţa a II-a 1. Trecerea în revistă a lucrului făcut acasă     - experienţa împărtăşirii sentimentelor între părinţi  (25 min) 2. Prezentarea teoriei inteligenţelor multiple pe înţelesul părinţilor – 30 min 3. Discuţii cu fiecare părinte prezintă „talentul” propriului copil, realizând astfel calităţile pe care trebuie să le dezvolte copilul său.	umană: Prima şedintă - consilierul - părinţii A II-a şedinţă - consilierul - părinţii - invitaţi speciali medicul şcolii un medic nutriţionist materiale: - un film documentar pe acestă temă - pliante pentru părinţi - fişă cu valorile corecte ale dezvoltării fizice conform vârstei materiale: pliante, broşuri de informare, fişe de lucru	Exerciţiu pentru părinţi: Notează pe această foaie de câte ori în timpul zilei aţi făcut ceva care să-l facă pe copil să se simtă o persoană valoroasă. Ex: Mulţumesc că m-ai ajutat. Datorită ţie ne-a rămas timp pentru o plimbare cu bicicleta. Luni - spus          - făcut Marţi - spus          - făcut - Pregătirea zilnică a unui meniu sănătos – conform pliantului primit - Măsurarea greutăţii şi înălţimii copilului şi compararea cu cele din fişa primită Exerciţiu pentru părinţi: - efectuarea unei activităţi de 30 min împreună cu copilul; acţiunea aleasă de copil pornind de la întrebarea: „Hai să ne jucăm împreună! Ce-ai vrea să facem?”
- definirea elementelor de comunicare între părinţi şi copii - idenificarea barierelor de comunicare între copii şi părinţi - dezvoltarea abilităţilor de îmbunătăţirea a comunicaţiei.	III. Comunicarea cu copilul Analiza exerciţiului făcut acasă de către părinţi. Descoperirea sau dezvoltarea aptitudinilor de care au dat dovadă copiii au dus la schimbarea atitudinii părinţilor faţă de proprii copii. Prima şedinţă - prelegere; discuţii pe grup Se prezintă tema activităţii şi se discută cu părinţii semnificaţia conceptului de comunicare între părinţi şi copii (obiectivul nr. 1). Profesorul sau consilierul şcolar va sublinia elementele importante ale procesului de comunicare dintre părinţi şi copii. Se identifică prin discuţii de grup barierele de comnunicare dintre părinţi şi copii (obiectivul nr. 2). Modelatorul va sublinia atât barierele de comunicare care depind de părinţi, cât şi pe cele care ţin de copii sau alţi factori externi (ex. Moartea unui bunic, schimbarea locuinţei şi a şcolii). Se discută pe grupuri de 4-6 părinţi startegiile de îmbunătăţire a comunicării dintre părinţi şi copii. Modelatorul poate oferi părinţilor câteva situaţii concrete de dificultăţi în comunicare dintre părinţi şi copii (se pot utiliza şi casete video cu situaţii concrete) pentru ca aceştia să idetifice mai uşor barierele de comunicare şi modalităţile de îmbunătăire a comunicării. Acestea vor fi discutate în grupul mare. Modelatorul va sublinia modalităţile eficiente de îmbunătăţire a comunicării. De asemenea, modelatorul va oferi părinţilor materiale informative pe tema comunicării. Şedinţa a II-a Exerciţiu de grup: Aplicaţie „Cursa cu obstacole” Pe baza unui scurt brainstorming veţi identifica împreunã cu pãrinţii posibile bariere de comunicare între ei şi copiii lor. Acestea (maxim 8) vor fi scrise pe foi de hârtie care vor fi lipite pe diverse obiecte din clasã (scaune, articole de îmbrãcãminte, bãnci, creioane etc.). Aceste obiecte vor fi amplasate de-a lungul traseului şi vor constitui obstacolele cursei. Desfãşurarea aplicaţiei: un pãrinte legat la ochi şi ghidat de un alt pãrinte va trebui sã parcurgã întreaga cursã fãrã sã atingã nici un obstacol. Pãrintele „orb” va porni de la punctual de start, iar ghidul îi va da indicaţiile necesare de la punctul de sosire. De asemenea, el îl poate încuraja şi susţine. Ceilalţi pot alege între de a-l bruia pe ghid, cu scopul de a-l împiedica pe cel „orb” sã ajungã la finalul cursei şi a-l ajuta pe ghid în sarcina lui. Dacã cel „orb” greşeşte de douã ori, el va fi eliminat şi va încerca un alt cuplu. Nici unul dintre ceilalţi participanţi nu are voie sã pãtrundã în spaţiul cursei. Scopul aplicaţiei este ca pãrinţii sã conştientizeze multitudinea informaţiilor / influenţelor ce se exercitã asupra copiilor. Pãrinţii vor învãţa sã-şi adapteze strategia de comunicare la cerinţele / personalitatea copilului. Veţi explica pãrinţilor cã aplicaţia nu urmãreşte neapãrat terminarea cursei. Important este ca participanţii sã se implice cât mai mult în joc pentru a îngreuna sarcina ghidului. Pãrintele „orb” trebuie sã fie singurul prezent în spaţiul cursei. Este o regulã foarte importantã care trebuie respectatã tot timpul jocului. Nici mãcar ghidul nu are voie sã se apropie de cel pe care îl îndrumã. Dupã încheierea aplicaţiei veţi solicita pãrinţilor care au jucat rolul de „orb” sã descrie cum s-au simţit în timpul exerciţiului. Împreunã cu ceilalţi participanţi veţi relaţiona situaţia acestuia cu situaţia realã în care se aflã un copil, „asaltat” cu sugestii, propuneri, rugãminţi, sfaturi, ordine, îndemnuri de cãtre pãrinţi, prieteni, profesori, rude etc. - În situaţia realã care credeţi cã este „ghidul” copilului dvs.? - Este ghidul potrivit? - Credeţi cã acest exerciţiu vã va ajuta sã vedeţi comunicarea cu copiii dvs. dintr-un alt punct de vedere? - Care credeţi cã sunt barierele reale în comunicarea cu copilul dvs.? - Aţi apela la un specialist în cazul în care v-aţi simţi depãşit de situaţie? Încercaţi sã atrageţi în discuţii cât mai mulţi participanţi. Nu vã exprimaţi propria opinie în legãturã cu rãspunsurile participanţilor. Descurajaţi critica. Fiecare are dreptul sã-şi spunã propria opinie fãrã a fi judecat.	- casete video - pliante - materiale informative - fişe de lucru umane: Grupul de părinţi Consilierul materiale: scaune, articole de îmbrãcãminte, bãnci, creioane	Implicarea în realizarea zilnică a temelor copilului evitând suprasolicitarea. Joc de rol – schimbarea poziţiei părinte – copil în realizarea unei activităţi zilnice.       ( Părintele devine copilul, iar copilul părinte).
- depăşirea problemelor de gestionare a timpului - educarea copilului de a-şi organiza eficient timpul	IV. Timpul petrecut cu propriul copil Impresii despre tema pentru acasă ( 30min ) - în ce a constat implicarea în pregătirea temelor - care a fost impactul jocului de rol propus; ce schimbări a adus în relaţia de comunicare dintre părinte şi copil. Tema nouă a) Prelegere; discuţii cu părinţii     Primele lecţii de organizare a timpului cum înţeleg şcolarii timpul ce probleme apar la această vârstă clepsidra cu exerciţii b) Prezentarea unor activităţi pentru petrecerea timpului liber Expunerea greşelilor făcute de părinţi - încurajează un program încărcat al copilului - uită de timpul de relaxare - îşi pierd răbdarea - nu cer ajutorul altor persoane (rude, prieteni)	- părinţii - consilierul 30 min - material informativ - părinţi - copiii	Realizarea împreună cu copilul a orarului fiecărei zile a săptămânii. Propune-i să desenaţi împreună imaginea fiecărei zile Pe fiecare coală scrie numele zilei. Cere-i copilului să se gândească la acţiunile fiecărei zile de luni: şcoală, prânz, teme, joacă, alte acţiuni. Împarte colile în mai multe secţiuni – fiecare corespund unei acţiuni. Desenaţi acţiuni reprezenattive.
- să arate părinţilor importanţa dezvoltării competenţelor copiilor - să înveţe părinţii cum să-şi ajute copii pentru a se simţi competent, având ca rezultat comportamentul lor - să înveţe părinţii să-ţi ghideze copiii în acceptarea criticilor	V.  Prezentarea orarelor făcute cu copiii. Discuţii privind acordarea unui timp real în activităţile desfăşurate cu copiii. Noua temă Modalităţi de disciplinare – lauda constructivă, recompensa, critica constructivă, pedeapsa Prelegere, discuţii cu părinţii         În discuţia cu copilul este important pe lângă ceea ce spunem şi modul în care îl privim pe copil , expresia feţei. De mentionat este faptul că lauda şi critica nu sunt distructive.         Când criticam sau lăudăm acest lucru trebuie făcut direct asupra comportamentului copilului şi nu asupra personalităţii, este de asemenea folositor de a-l lăsa pe copil să ştie efectele comportamentului său şi cum se răsfrânge asupra celorlalţi.    Regulile laudei : - fii specific, clar, precis şi descrie comportamentul    ce a cauzat lauda; descrie efectele comportamentului sau asupra celorlalţi;    Regulile privind critica : - fii specific , clar, precis şi descrie comportamentul ce a cauzat critica descrie ce ar fi putut să facă copilul.	30 min 50 min
	VI.  Evaluarea          În cadrul acestei şedinţe se trec în revistă temele făcute de părinţi acasă (20-30min) şi punerea în practică a deprinderilor formate şi învăţate până acum în cadrul programului(50- 60min).          Trebuie să se ştie că nu toate problemele părinţilor sunt şi ale copiilor, copii au dreptul să-şi rezolve şi să se descurce cu propriile probleme. Trebuie să-i ajutăm pe părinţi să înţeleagă că ei sunt şi profesori pentru copii şi  modul lor de a se comporta influenteaza ceea ce copilul învaţă .	30 min 60 min

ANEXA 1: CHESTIONAR PENTRU PÃRINŢI

1. Spuneţi cel puţin un lucru pe care l-aţi descoperit la copilul dvs.?

............................................................................................................................................................................................................................................................

2. Care este cel mai greu lucru în a fi copil?

..............................................................................................................................

..............................................................................................................................

..............................................................................................................................

3. Cât timp petreceţi zilnic cu copilul/copiii dvs.?

.............................................................................................................................. ..............................................................................................................................

..............................................................................................................................

4. Care sunt cele mai frecvente cauze ale discuţiilor în contradictoriu cu copilul/copiii dvs.?

a. vestimentaţie

b. limbaj

c. anturaj (prieteni)

d. timp liber

e. şcoala

f. bani

g. altele. Care?.............................................................................................

5. Cum procedaţi atunci când copilul/copiii dvs. încalcã regulile?

..............................................................................................................................

..............................................................................................................................

..............................................................................................................................

6. Enumeraţi câteva recomandãri pe care le-aţi fãcut copilului/copiilor dvs. în legãtura cu un stil de viaţã sanatos?

..............................................................................................................................

..............................................................................................................................

..............................................................................................................................

7. Ce-i place copilului dvs. sã facã în timpul liber? Alegeţi una dintre preocupãrile de mai sus pe care aţi încuraja-o.

............................................................................................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................

8. Care sunt activitãţile familiale pe care aţi dori sã le facã mai bine copilul/copiii dvs.?

.............................................................................................................................

ANEXA 2: ACTIVITÃŢI DE TIMP LIBER

            Am constatat cã sunt pãrinţi care petrec mult timp cu copiii lor, cãutând activitãţi cât mai variate. Aceste activitãţi stimuleazã activitãţile sociale ale copilului, spiritul de iniţiativã, dezvoltã sentimentul de apartenenţã al acestuia. Vã propunem câteva sugestii pentru petrecerea în comun a timpului liber:

1. Pictatul pe faţã şi corp. Folosind vopseluri speciale, vã puteţi bucura alãturi de copii de imaginaţia şi creativitatea lor.

2. În grãdinã. Pentru cei care beneficiazã de o „bucatã de pãmânt”, îngrijirea plantelor (flori, legume etc.) poate fi o modalitate plãcutã de relaxare şi o posibilitate de comunicare afectivã.

3. Colecţia familiei. Puteţi colecţiona, împreunã cu copiii dvs., cele mai variate obiecte, lucru care contribuie la dezvoltarea spiritului de echipã în familie.

4. Campionatele familiei: cãrţi, remy, table, şah, scrabble, puzzle, „Nu te supãra, frate!”, Piticot, Monopoly etc. Orice joc trezeşte la copii spiritul de competiţie, stimuleazã ambiţia şi voinţa.

5. Concursuri pe teme din desene animate. Mai ales pentru copiii mici povestea, jocul, animaţia sunt metode utile pentru stimularea imaginaţiei şi a proceselor de cunoaştere.

6. În bucãtãrie. Acordaţi-vã timp pentru a inventa împreunã tot felul de reţete culinare.

7. Voluntariatul. Implicaţi-vã împreunã, pãrinţi şi copii, în activitãţi de volutariat, iniţiate de diverse organizaţii neguvernamentale, în folosul comunitãţii (acţiuni pentru: copiii strãzii, bãtrâni, persoane cu nevoi speciale, bolnavi cronici etc. sau diverse campaniii de prevenire).

8. Produse artistice. Realizaţi împreunã diverse produse artistice (colaje pe diverse teme, afişe, desene, ornamente, obiecte artizanale, podoabe de pom, cântece, poezii, origami etc.). Cu unele dintre acestea puteţi chiar decora casa.

9. Colţul vesel. Realizaţi un mic panou, plasat la vedere, pe care sã puteţi nota diverse mesaje, enunţuri, însemnãri, caricaturi, desene pentru membrii familiei. Acestea dau culoare zilei.

10. Aşteptând oaspeţi. Pentru organizarea unui eveniment, fiecare membru al familiei va primi sarcini concrete (decorarea casei sau a mesei, cumpãrãturi, gãtit, ornarea produselor alimentare, primirea oaspeţilor etc.).

11. Lumea necuvântãtoarelor. Orice animal e bine sã fie acceptat ca un „membru” al familiei.

            Îngrijirea animalelor de casã (câine, pisicã, peşti, broscuţe, pãsãri, hamsteri etc.) dezvoltã asumarea responsabilitãţilor individuale, stimuleazã dezvoltarea afectivã. Mai mult, chiar, este bine sã transmitem copiilor un mesaj pozitiv faţã de orice altã formã de viaţã din univers (îngrijirea mediului natural).

12. Abilitãţi practice. Realizaţi produse utile (ghivece, scaune, suporturi, rafturi, farfurii, vaze etc.)

din diferite materiale (lemn, sticlã, ceramicã, lut etc.). Ele vor fi folosite pentru uzul personal sau vor fi oferite în dar.

13. Teatru (teatru de pãpuşi pentru cei mici, joc de rol, scenarii, carnaval, karaoke pentru ceilalţi copii). Teatrul permite reflectarea unor stãri emoţionale (pozitive sau negative), descãtuşarea unor inhibiţii proprii. Stimuleazã creativitatea şi plaseazã persoanele în situaţii de viaţã cu rol educativ.

Nu desconsideraţi nici activitãţile uzuale, zilnice, pe care le puteţi face alãturi de copii:

􀂾 vizionaţi un film împreunã şi discutaţi-l;

􀂾 citiţi aceeaşi carte şi încercaţi sã comentaţi aspectele esenţiale, simbolurile;

􀂾 mergeţi la cumpãrãturi împreunã;

􀂾 petreceţi mãcar o orã pe sãptãmânã plimbându-vã fãrã un scop anume (în parc, pe stradã etc.)

􀂾 faceţi împreunã treabã în casã (gãtit, spãlat, curãţenie, mici reparaţii)

􀂾 discutaţi despre tendinţele moderne în modã, muzicã etc.;

􀂾 petreceţi zilnic câteva minute pentru efectuarea unor exerciţii fizice de întreţinere;

􀂾 mergeţi împreunã la competiţii sportive, faceţi sport, vizionaţi emisiuni sportive;

􀂾 mergeţi în excursii, atât cu scop educativ cât şi cu scop de relaxare;

􀂾 invitaţi în activitãţile de relaxare (picnicuri, dupã-amieze petrecute în familie, excursii etc.) şi prietenii copiilor dvs.;