VASILACHE CORINA - MESERIA DE DASCĂL ÎNTRE ȘTIINȚĂ ȘI ARTĂ

Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”

Ediția a III-a 2018-2019

Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli

Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518

ISBN 978-606-725-262-0

MESERIA DE DASCĂL ÎNTRE ȘTIINȚĂ ȘI ARTĂ

AUTOR, PROF. VASILACHE CORINA- LICEUL THNOLOGIC “TRAIAN VUIA”, GALAŢI

MOTTO:

“Educaţia are o dificilă misiune de a transmite o cultură acumulată de secole, dar şi o pregătire pentru un viitor , în bună măsură imprevizibil”.

                     (Jacques Delors)

CUGETARE

Printre cugetările mele, deseori stau şi mă gândesc la şcoala la care învăţ, atât de dragă mie. Mă gândesc că dincolo de zidurile şcolii, în interiorul ei, se află o familie, familia Liceului Tehnologic Traian Vuia, Galaţi. Această mare familie este constituită din clase, adică familii mai mici, formate din profesori şi elevi.

Dar, poate că ar fi bine să încerc să răspund la o întrebare la care le caut răspuns de când am intrat pe băncile şcolii. Care este oare portretul unui profesor model? În concepţia personală, un profesor model trebuie să ştie să comunice cu elevii săi la şcoală dar şi în afara ei, să fie înţelegător, să găsească metode de predare atractive, să fie exigent, dar în limite rezonabile, notările sale să fie corecte, să ştie să  glumească cu elevii, să manifeste preocupare pentru înţelegerea materiei, pentru problemele personale ale elevilor, să încerce să organizeze ieşiri cu elevii pentru a le putea descoperi şi alte laturi, iar regulile pe care le stabileşte pentru elevi să fie respectate şi de el însuşi.

Profesorul model trebuie să răspândească în jurul său dragoste, bunătate, blândeţe, respect, admiraţie, sinceritate, puritate, cinste, calm faţă de elevii săi. El are menirea de a  educa, de a  învăţa, de a da o bogată învăţătură sufletească, de a fi modelul elevului.

I.                   ARGUMENT

            Întreg ciclul existenţei noastre este un şir neîntrerupt de examene în faţa naturii, a societăţii şi în faţa propriei noastre conştiinţe. Actul de predare trebuie privit ca un act de mare responsabilitate morală, civică şi profesională din partea educatorilor, aceştia fiind meniţi să lumineze calea evolutivă a noilor generaţii.

 Respectul pentru statutul socio – profesional conferit de comunitate îi obligă pe aceştia din urmă să se ocupe angajat, cu simţ de răspundere de educaţie, deoarece elevii de astăzi sunt cei care vor determina evoluţia socială de mâine.

II.                SCURT ISTORIC AL LUCRĂRII

Prezenta lucrare are ca obiect prezentarea unor strategii didactice moderne, care contribuie la dezvoltarea gândirii critice şi în acelaşi timp la formarea deprinderilor de lucru în echipă, colaborare şi formarea unui comportament responsabil. Dincolo de latura relaţional-vocaţională pe care o dezvoltă aceste metode, ele ajută la înţelegerea fenomenelor tehnice, permiţând observarea directă a implicării personale a elevilor în cadrul procesului instructiv-educativ, ceea ce contribuie la înţelegerea corectă a informaţiilor.

            Lecţiile desfăşurate în acest context asigură: diversitate, implicare activă, deschiderea spre acceptarea şi rezolvarea problemelor, asumarea resonsabilităţii, un alt gen de relaţionare profesor-elev, elev-elev, dezvoltarea creativităţii, ceea ce contribuie la formarea elevilor conform cerinţelor actuale ale pieţei muncii.

            Lucrarea pune accent pe utilizarea metodei “puzzle cu grupuri de experţi” la predarea conţinutului “Sudarea cu flacără de gaze”, şi se justifică în primul rând datorită numeroaselor aplicaţii pe care le are acest procedeu în industria constructoare de maşini, aparate şi instalaţii, costrucţii navale, electrotehnică, de avioane, etc. și în al doilea rȃnd datorită utilității acestei teme în pregătirea elevilor din anul III meseria tinichigiu- vopsitor auto din cadrul colegiului la care activez.

III.             ROLUL DISCIPLINELOR TEHNICE ÎN FORMAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE           

            Formarea competenței profesionale a tinerilor ce au absolvit un liceu industrial este asigurată prin instruirea lor competentă și progresivă, pornind de la problemele generale spre cele specifice unui grup de meserii. Înțelegerea fenomenelor tehnice, însușirea termenilor de specialitate caracteristici anumitor domenii de activitate, însușirea procedeelor întrebuințate în practicarea unei meserii, sunt obiective de bază ale studierii disciplinelor tehnice în învățământul preuniversitar.

            În paralel cu asigurarea conținuturilor specifice fiecărui profil, fiecărei meserii, în cadrul procesului de învățământ tehnic preuniversitar se urmărește realizarea educației tehnologice a tineretului. Prin complexitatea activităților la care participă în mod activ elevii în vederea însușirii unei meserii, disciplinele tehnice, alături de celelalte discipline din planul de învățământ, contribuie la formarea personalității lor.

În tabelul de mai jos se prezintă în antiteză caracteristici ale procesului de predare- învățare în didactica tradițională și în didactica actuală.

Criterii	Strategii didactice
	Orientări tradiționale	Orientări moderne
Rolul elevului	Urmărește expunerea, prelegerea, explicația profesorului.	Exprimă puncte de vedere proprii.
	Încearcă să rețină și să reproducă ideile auzite.	Realizează un schimb de idei cu ceilalți.
	Acceptă în mod pasiv ideile transmise.	Argumentează: pune și își pune întrebări cu scopul de a înțelege, de a realiza sensul unor idei.
	Lucrează izolat.	Cooperează în rezolvarea problemelor și sarcinilor de lucru.
Rolul profesorului	Expune, ține prelegeri.	Facilitează și moderează învățarea.
	Impune puncte de vedere.	Ajută elevii să înțeleagă și să explice punctele de vedere proprii.
	Se consideră și se manifestă în permanență ca un părinte.	Este partener de învățare.
Modul de realizare a învățării	Învățarea are loc predominant prin memorare și reproducere de cunoștințe, prin apel doar la exemplele clasice, validate.	Învățarea are loc predominant prin formare de competențe și deprinderi practice.
	Învățarea conduce la competiție între elevi, cu scopul de ierarhizare.	Învățarea se realizează prin cooperare.
Evaluarea	Vizează măsurarea și aprecierea cunoștințelor( ce știe elevul).	Vizează măsurarea și aprecierea competențelor ( ce poate să facă elevul cu ceea ce știe).
	Pune accent pe aspectul cantitativ  (cât de multă informație deține elevul).	Pune accent pe elementele de ordin calitativ  ( valori, atitudini).
	Vizează clasificarea „statică” a elevilor.	Vizează progresul în învățare la fiecare elev.

IV.             EXEMPLE  DIN ACTIVITATEA  DIDACTICĂ

MODELAREA

În predarea disciplinelor tehnice se folosesc frecvent modelele iconice (figurative), cum ar fi: scheme, schiţe, grafice, fotografii, diagrame, simboluri intuitive.

DEMONSTRAŢIA
            Demonstrarea cu ajutorul materialului confecţionat
            Profesorul arată elevilor pe o planșă didactică părțile componente ale unui generator de acetilenă.

1-rezervor;
2-tijă;
3-tijă;
4-clopot;
5-coş carbid;
6-tavă reziduuri;
7-conductă;
8-ţeavă;
9-ţeavă;
10-epurator;
11-robinet de nivel;
12-robinet pentru acetilenă;
13-conductă

ÎNVĂŢAREA PRIN DESCOPERIRE

            Profesorul prezintă elevilor un post de sudare cu flacără oxiacetilenică  îndemnându-i să descopere, să recunoască elementele componente.

1-generator de acetilenă

2-butelie de oxigen

3-reductor de presiune

4-furtun

5-supapă de siguranță

6-furtun

7-arzător

8-masă

9-sistem de ventilaţie

EXPERIMENTUL

Exemplu :

Clasa : a XI-a C (tinichigiu-vopsitor auto)

FIȘĂ DE LUCRU-LABORATOR

Denumirea experimentului	Materiale utilizate	Modul de lucru	Observații
Controlul cu lichide penetrante al îmbinărilor sudate	Penetranți Developanți Emulsificatori (degresanți) Solvenți Probe sudate	-curățarea probei -pulverizarea lichidului penetrant pe zonele de control -îndepărtarea excesului de penetrant -aplicarea developantului -examinarea vizuală a îmbinării -curățarea cu solvenți -notarea defectelor depistate -interpretarea rezultatelor	-timpul de penetrare este între 15-30 min, în funcție de grosimea probei. Etape:

V.                PREZENTAREA METODEI ”PUZZLE” CA METODĂ DE ÎNVĂȚARE INTERACTIVĂ

            O activitate „Puzzle„ (mozaic), reprezintă un set de sarcini de grup în cadrul unei structuri în care fiecare elev în fiecare grup are cel puțin o sarcină definită, un set de informații și/sau resurse pe care, la un moment dat, nici un alt membru al grupului nu le are, resurse care vor contribui la scopul grupului. Se așteaptă ca elevul să acopere una sau mai multe sarcini, asociate cu alte informații și/sau resurse și să împartă cu ceilalți din grup informația, abilitățile legate de sarcina sa astfel încȃt scopul grupului să fie atins.

VI.             IPOTEZĂ

            Ipoteza de la care am pornit este următoarea: dacă în procesul de predare-învățare a capitolului „Sudarea cu flacără de gaze” voi folosi metode activ-participative, elevii vor obține rezultate superioare celor ce folosesc metodele clasice.

            Acest studiu propune explicit unele inovații de creștere a eficienței fenomenului pedagogic:

Ø  Prin aplicarea metodei de învățare prin cooperare de tip „Puzzle cu grupuri de experți” se urmărește îmbunătățirea procesului de predare-învățare;

Ø  Se pleacă de la presupunerea că toate modificările care se produc cȃt și diferențele înregistrate la sfȃrșitul activității s-ar datora factorului experimental.

Voi urmări să demonstrez valabilitatea ipotezei, adică în ce măsură schimbarea introdusă, reprezintă o perfecționare reală în munca instructiv-educativă.

            Pentru aceasta voi compara rezultatele colectate de la un colectiv experimental, la care am folosit metodele moderne, cu rezultatele colectate în același mod de la un colectiv de control, similar primului, la care am lucrat în mod tradițional, folosind metode clasice.

VII.          PREZENTAREA EŞANTIOANELOR SUPUSE CERCETĂRII

            Eșantionul de studiu a fost format din 47 de elevi din clasele  a XI-a B și a XI-a C, meseria tinichigiu-vopsitor auto, din cadrul Liceului Tehnologic „Traian Vuia”, Galați.

            Prin tragere la sorți am desemnat eșantionul experimental clasa a XI-a B, caracterizat prin faptul că asupra lui se acționează cu ajutorul factorului experimental- noua metodă de predare-învățare „ Puzzle cu grupuri de experți” și eșantionul de control clasa a XI-a C, folosit ca martor, asupra căruia se acționează cu metodele clasice de predare-învățare pentru ca la încheierea cercetării să putem compara rezultatele obținute de către ambele eșantioane.

            La  ambele eșantioane am folosit aceleași sarcini de lucru la același capitol.

            Clasa a XI-a C  folosită ca martor este formată din 20 de elevi, fiind o clasă omogenă din punct de vedere al rezultatelor școlare. Elevii acestei clase prezintă interes asupra studierii acestei discipline, avȃnd în vedere și specificul meseriei. Clasa a XI-a B, clasa supusă experimentului, este formată  din 27 de elevi, dar această clasă este o clasă eterogenă din punct de vedere al rezultatelor școlare.

VIII.       FOLOSIREA METODEI „PUZZLE CU GRUPURI DE EXPERȚI” ÎN ÎNVĂȚAREA CUNOȘTINȚELOR PRIVIND  „SUDAREA CU FLACĂRĂ DE GAZE”

Obiectivele activității Puzzle

În cadrul fiecărei activități Puzzle se așteaptă ca:

Ø  Membrii grupului sunt conștienți că trebuie să susțină sau să îndeplinească  sarcinile  într-o perioadă de timp rezonabilă;

Ø  Există o diviziune a muncii între membrii grupului;

Ø  Două sau mai multe seturi de sarcini distincte, informații și/sau resurse sunt implicate în obținerea scopurilor;

Ø  Toți membrii grupului folosesc în mod constant un comportament și o atitudine civică pozitivă între ei și în relațiile cu ceilalți;

Ø  Toţi membrii grupului se angajează într-o colaborare pozitivă și continuă unii între alții cel puțin pentru atingerea scopului grupului;

Ø  Toți membrii grupului folosesc tipuri, cantități și calități adecvate de interacțiuni care contribuie semnificativ în creșterea șanselor grupului de a-și atinge sau completa scopurile;

Ø  Interdependenţa pozitivă între membri pentru atingerea sau completarea scopului grupului;

Un „Puzzle cu grupuri de experți” este un set de subsarcini cerute care trebuie completate de membrii unui grup, fiecare subsarcină trebuie să fie abordată de fiecare membru pentru o perioadă de timp în cadrul grupului și ca parte a „grupului de experți„ și apoi aceștia se întorc la grupul din care fac parte pentru a-i îndruma pe membrii acestui grup în domeniul de expertiză respectiv.

Prin aplicarea metodei „puzzle cu grupuri de experți” elevii vor lucra în grupuri maxim eterogene, adică grupuri formate atȃt din elevi slabi cȃt și din elevi cu rezultate bune la învățătură. Fiind conștienți că numai printr-o intensă cooperare și muncă în echipă, vor obține rezultate bune, elevii vor lucra activ, eliminȃndu-se diferențele dintre ei, cȃt și dintre rezultatele anterioare la învățătură. Metoda de cercetare folosită presupune intervenție și modificare în desfășurarea faptului pedagogic, avȃnd o dublă funcție, una gnoseologică și alta praxiologică. Prima vizează surprinderea unor relații între variabilele faptului pedagogic, iar cealaltă constă în introducerea unor ameliorări în derularea propriuzisă a acțiunii educaționale.

            Un „grup de experți” este un grup desprins temporar, format din unul sau mai mulți elevi, din unul sau mai multe grupuri diferite întȃlnindu-se și lucrȃnd în cooperare pentru scopul primar :

Ø  asigurarea faptului ca fiecare individualitate să devină un „expert” în constructele țintite (incluzȃnd informația) și abilitățile atribuite grupului;

Ø  se asigură că toți  ceilalți membri ai acestor grupuri temporare devin experți în aceste abilități și constructe ;

Ø  ajută la pregătirea fiecăruia să fie capabil să îi „învețe” sau să îi „îndrume” pe membrii grupului din care face parte astfel încȃt fiecare membru să devină un expert în aceleași abilități și constructe.

           X. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Activitatea 1

Ø  Se împart elevii clasei în grupe de cȃte trei elevi- „grupe mamă”. Grupele trebuie să fie eterogene. Fiecărui elev i se repartizează o sarcină bine determinată.

Ø  Elevul numărul 1 primește sarcina de lucru I- să-și însușească părțile componente ale unui post de sudare avȃnd la dispoziție schema acestuia.

Ø  Elevul numărul 2 are ca sarcină de învățare sarcina de lucru II- să explice tehnologia de sudare spre stȃnga și spre dreapta.

Ø  Elevul numărul 3 primește sarcina de lucru III- să indice materialele  folosite la sudare.

Activitatea II

Ø  După repartizarea sarcinilor de lucru elevii se grupează în „grupuri de experți” formate din cȃte trei elevi cu aceeași sarcină de lucru. Ei învață împreună devenind „experți” în rezolvarea sarcinii de lucru respective- timp de lucru 15 minute.

Activitatea III

Ø  După ce au devenit „experți„ în rezolvarea sarcinii de învățare, elevii se grupează în „grupurile mamă” inițiale. În aceste „grupuri mamă” fiecare elev le predă celorlalți doi ceea ce au învățat, astfel încȃt la sfȃrșitul activității cei trei elevi ai grupelor să fi învățat toată lecția- timp de lucru 20 minute.

Ø  La sfȃrșitul orei profesorul prezintă concluziile activității.

SCHEMA ACTIVITĂŢII PUZZLE CU GRUPURI DE EXPERŢI

COMPARAŢIE ÎNTRE CELE DOUĂ CLASE ÎN URMA APLICĂRII TESTELOR

XI. REZULTATE  ÎNREGISTRATE
1. Performanțe superioare și capacitate de reținere sporită;
2. Raționamente de ordin superior mai frecvente, înțelegere mai aprofundată și gȃndire critică
3. Concentrare mai bună asupra învățării și comportament indisciplinat mai redus;
4. Motivație sporită pentru performanță și motivație intrinsecă pentru învățare;
5. Capacitate sporită de a vedea o situație și din perspectiva celuilalt;
6. Relații mai bune, mai tolerante cu colegii, indiferent de etnie, capacități intelectuale, clasă socială;
7. Încredere în sine bazată pe acceptarea de sine;
8. Competențe sociale sporite;
9. Atitudine pozitivă față de materiile de studiu, de învățătură și de școală;
10.Atitudine pozitivă față de profesori, directori și alte persoane din școală.
XII. CONCLUZII

În urma cercetării făcute în acest studiu privind utilizarea metodelor alternative în predarea disciplinelor tehnice se desprind următoarele concluzii:

v  Rezultatele obţinute la clasă demonstrează că ipoteza de la care am pornit se confirmă: colectivul experimental la care am folosit metodele alternative a obținut note mai bune decȃt colectivul de control unde am folosit metodele clasice, fapt rezultat în urma aplicării testelor de evaluare prezentate în diagrama de mai sus.

v  Competențele vizate au fost realizate eficient prin folosirea metodelor alternative deoarece elevul este permanent ajutat să învețe, iar producerea cunoștințelor este stimulată și indusă.

            Recomand aceste metode interactive de predare-învăţare tuturor celor care urmăresc ca în acelaşi timp cu transmiterea de informaţii să realizeze şi dezvoltarea personală a elevilor.

XIII. BIBLIOGRAFIE

1. Adăscăliţei A. – Instruire asistată de calculator, Editura Polirom, Iaşi, 2007

2. Anghelea N., Matragoci C., Grigoraş A., Popovici V.- Sudarea în mediu de gaze protectoare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982.

3. Antohe G., Barna A. – Curs de pedagogie, Editura Logos, Galaţi, 2001.

4. Cerghit I., (coord) „Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.

5. Constantin E. -Tehnologia sudării prin topire, Partea I - Bazele tehnologice ale sudării prin topire, Universitatea din Galaţi, 1993.

6. Constantin, E. -Tehnologia sudării prin topire, Partea II - Tehnologia procedeelor de sudare, Universitatea din Galaţi, 1994.

7. Cristea S. - Curriculum pedagogic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006

8.Niţucă C., Stanciu I. – Didactica disciplinelor tehnice, Editura Performantica, 2006.

9. Onu P. Luca C. – Introducere în didactica specialităţii- discipline tehnice şi tehnologice, Editura Polirom, Iaşi, 2004.

.