Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”
Ediția a III-a 2018-2019
Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli
Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518
ISBN 978-606-725-262-0
POSTERUL - METODĂ ALTERNATIVĂ DE EVALUARE
Prof.:
ONEA NICOLETA MARIA
Colegiul
Tehnic ,, Apulum” loc.Alba-Iulia, jud. Alba
Evaluarea reprezintă totalitatea
activităţilor prin care se colectează, se organizează şi se interpretează
datele obţinute în urma aplicării unor instrumente de măsurare în scopul
emiterii unei judecăţi de valoare pe care se bazează o anumită decizie în plan
educaţional. În cadrul procesului de
învăţământ, activităţile de predare / învăţare / evaluare reprezintă elemente
importante ce se găsesc într-o strânsă legătură şi orice schimbare produsă la
nivelul uneia influenţează modalităţile de realizare a celorlalte, generând o
adevărată reacţie în lanţ care impune revenirile şi revizuirile necesare.
Astfel predarea / învăţarea / evaluarea sunt activităţi ce trebuie proiectate
în acelaşi timp. Modalităţile de evaluare trebuie gândite înainte de a preda
temele, deoarece o mare parte a evaluării are loc în timpul activităţii, nu
doar la sfârşitul ei.
Posterele reprezintă instrumentele de comunicare dar şi de instruire şi
evaluare. În general, ele sunt utilizate de comunitatea oamenilor de ştiinţă,
cu ocazia unor manifestări ştiinţifice. În acest caz funcţiile comunicării prin
intermediul posterelor sunt (Elliot, 2002):
- evidenţierea unei contribuţii ştiinţifice
personale ( în cadrul unei manifestări ştiinţifice);
- diseminarea unor rezultate într-un cadru
interactiv(limitat ca timp);
- receptarea unui feed-back imediat din partea
auditorului;
- instruirea
unui grup ţinta;
-
auto-instruirea.
Posterele realizate de elevi
Practica confecţionării şi utilizări posterelor a pătruns şi în şcoală
unde, privite dintr-o perspectivă temporală trecut-prezent-viitor şi prin
analogie cu imaginile (Adam,1999,p.65,p.173-182), funcţiile posterelor pot fi
extinse la:
- conservarea şi respectiv evocarea informaţiilor;
- comunicarea unor informaţii concrete în timp scurt;
- explicitarea unor informaţii abstracte într-un scop
dat;
- semnalizare – asociata unei comunicări de informaţii
punctuale;
- sistematizarea vizuală a unei ansamblu de
informaţii;
- orientarea unor acţiuni pe termen lung.
Este necesară
însa o instruire a cadrelor didactice şi a elevilor în confecţionarea
posterelor şi în procesul comunicării prin intermediul lor. În caz contrar
există riscul ca aceste instrumente să rămână doar la studiul de simple
inprovizaţii, fără nici o valoare pedagogică sau educativă. Instruirea elevilor
în conceperea,confecţionarea şi comunicarea informaţiilor cu ajutorul
posterelor se poate face etape:
-familizarea
elevilor cu posterele prin studiul unor mostre ralizate de cadrele didactice;
-realizarea de
postere sub coordonarea profesorilor;
-confecţionarea de postere de către elevi ,independent.
În fiecare dintre aceste etape elevii învaţă, în mod inplicit şi explicit,
cerinţele metodologice ale confecţionării şi prezentării posterelor.
Etapele
confecţionării posterelor
Elaborarea unui poster se realizează în baza unui proiect pregătit independent
de elev sau cu sprijinul profesorului . Acest proiect va anticipa
răspunsurile la întrebările şi acţiunile
descrise în figura următoare:
Fig. 1. Etapele realizării
unui poster
Aşa cum rezultă din schema de mai sus posterul
trebuie să se adreseze direct grupului ţinta. În cazul apelării la postere în
practica şcoala, grupul ţinta(auditorul) este constituit tot din elevi . De
aceea, elevul / elevii care confecţionează un poster trebuie să anticipeze , cu
referire la colegii lor : ,,Ce cunoştinţe au deja aceştia în domeniul tematicii
posterului?” /,,Ce pot înţelege ei studiind posterul propus?”. În orice caz, în
structura şi conţinutul posterului trebuie evidenţiată în mod deosebit cea mai
importantă idee pe care autorul / autorii posterului doresc ca cei care
studiază conţinutul posterului să o reţină.
Elevii vor fi instruiţi să
dea atenţie contextului în care urmează să fie prezentat posterul ( la lecţie,
la o reuniune ştiinţifică a elevilor etc.) precum şi sportului utilizat pentru
prezentarea posterului. Aceasta, deoarece un poster bine realizat trebuie să
atragă atenţia auditorului.
Cerinţe de
confecţionare a unui poster
Două dintre cele mai
inportante cerinţe care privesc realizarea unui poster sunt urmatoarele:
-
posterul trebuie să
poată fi citit de la o distanţa de 2-3 m ;
-
conţinutul posterului
trebuie să fie bine structurat şi redactat (cursiv, lizibil, citeţ ) şi succint (
posterul nu este un abstract al lucrării dar poate conţine un mic rezumat).
În ceea ce priveşte organizarea conţinutului posterului elevii trebuie
instruiţi ca fiecare poster să aibă un titlu, care să nu depăşească 10 cuvinte
şi pentru care se recomandă un font de 120 pt . De asemenea, la finalul posterului
trebuie să existe menţionată şi o concluzie generală.
Conţinutul posterului va evidenţia aspectele importante ale lucrării pe
care o prezintă: motivaţia temei lucrării prezentate prin poster, probleme formulate,
obiectivele lucrării, metode si rezultate, studii / cercetări / rezultate
anterioare (de la care s-a pornit în realizarea lucrării) sau corelate. Pot fi
sugerate aplicaţii sau perspective de continuare a lucrării.
Prezentarea conţinutului posterului ( text, imagini) se face, în general,
prin structurare în coloane (ca la un ziar). Cele mai importante informaţii vor
fi poziţionate la acelaşi nivel (spre exemplu , la nivelul ochilor) în capul/
titlul coloanelor sau concentrat ( în centrul posterului ). Aceasta trebuie să
fie formulate în termeni descriptivi şi cât mai concis. Dispunerea titlurilor
se poate face: în paralel, logic sau ierarhic. Ghidarea cititorului cu privire
la parcurgerea conţinutului posterului se poate realiza fie prin titluri (ca în
cazul capitolelor unei cărţi) fie prin utilizarea unor semne (săgeţi, steluţe,
cifre etc.) care să indice succesiunea parcurgerii coloanelor. Se va respecta
faptul că majoritatea elevilor din şcolile româneşti au obişnuinţa de a citi de la stânga la dreapta şi de sus
în jos.
Elevii care realizează un poster vor fi instruiţi să introducă în
conţinutului acestuia doar textul neapărat necesar ( prin rezumare) şi să
folosească propoziţii scurte, imagini, figuri sau grafice . Li se va explica
faptul că informaţiile conţinute în poster trebuie să provoace interesul
cititorului şi să fie uşor de citit. Acest lucru se asigură printr-o corectă
utilizare a semnelor de punctuaţie şi de marcaj corespunzătoare. Elevilor li se
va reaminti în permanenţă că textul trebuie atent corectat din punct de vedere
lingvistic, că, exceptând titlul, nu va fi scris cu tipar şi că nu va conţine
liste prea lungi de conţinuturi.
În timp, obişnuindu-se să confecţioneze postere elevii vor constata cât de
importantă este inserarea în conţinutul
posterului a unor elemente vizuale: ilustraţii (care, spre exemplu, prezintă
aparatura experimentată), scheme, modele, fotografii.
Elevii trebuie atenţionaţi că într-un poster trebuie să existe un echilibru
între calitatea estetică a ilustraţiilor şi funcţia acestora de transmitere de
informaţii. Ca urmare, alegerea unei ilustraţii se face prin prisma
răspunsurilor la următoarele întrebări:
·
este justificată
prezenţa fiecărei ilustraţii în poster ?
·
este ilustraţia
corelată conţinutului în care este inserată ?
·
informaţia transmisă
de ilustraţie este interesantă şi sugestivă pentru elevi?
Pentru a răspunde acestor întrebări trebuie luate în considerare, cu
referire la fiecare la fiecare ilustraţie inserată în conţinutul posterului,
următoarele aspecte:
-
ilustraţia aduce
informaţii complet originale. În acest caz fie suprimarea ei ar împiedica
înţelegerea conţinutului lucrării. Ilustraţia poate aduce o informaţie
„paralelă” conţinutului dar care ar putea fi exploatată, dacă rămâne timp ;
-
ilustraţia aduce
informaţii parţial originale, prin raport la text. Totuşi, elementele originale
existente în ilustraţie pot asigura înţelegerea mai rapidă a conţinutului. Un
exemplu în acest sens sunt schemele care sintetizează anumite cunoştinţe ;
-
ilustraţia are
valoarea pur ilustrativă, cu rol predominant de atragere/ motivare a
auditorului.
Raportul din textul scris şi ilustraţie trebuie sa fie, de asemenea ,cât
mai echilibrat. Acest echilibru este asigurat prin prelucrarea informaţiilor
(şi nu prin prezentarea de date izolate), prin centralizarea informaţiilor în
tabele şi grafice care permit evidenţierea unor tendinţe şi relaţii importante.
De asemenea, elevilor li se va recomanda chiar să simplifice sau să omită
datele sau informaţiile prea complicate, evidenţiind însă caracteristicile
importante.
Se impune însă
conştientizarea elevilor cu privire la acurateţea prezentării rezultatelor.
Elevii vor fi atenţionaţi să numeroteze şi expliciteze elementele grafice
(figuri, tabele) printr-o legendă, să adnoteze fiecare element al unei figuri –
dacă acesta e complicată, să numească axele şi respectiv unităţile de
măsură(într-un grafic, tabel).
În redactarea conţinutului
posterului se vor folosi caractere cu dimensiuni şi culori adecvate, respectiv,
culori de fond potrivite. Culorile vor fi alese cu mare grijă deoarece ele pot
foarte uşor să influenţeze cititorul în sens pozitiv sau negativ (îl pot
determina să renunţe să citească textul, să parcurgă doar anumite informaţii
etc.). O culoare de fond deschisă sau cât mai neutră şi un text redactat în
culoare neagră oferă contrastul optim. Elevilor li se va sugera să nu combine
roşul şi verdele pentru că statisticile arată că un procent din populaţie
cuprins între 12 %-20% nu disting aceste culori.
De asemenea, ei vor fi atenţionaţi, în mod consecvent, că, la fel ca la
orice studiu sau lucrare pe care o întocmesc, şi conţinutul posterului trebuie
să specifice sursele bibliografice.
În final, nu trebuie uitat
că posterul trebuie să indice clar numele elevului /elevilor – autor/ autori şi
instituţia şcolară (utilizând caractere de 80 pt .) precum şi toate
informaţiile de contact (telefon,e-mail) necesare colegilor lor care ar dori
ca, ulterior, să le mai adreseze întrebări sau să afle mai multe informaţii
referitoare la lucrarea prezentată în poster.
În concluzie, realizarea unui poster nu este o sarcină uşoară. Cu toate
acestea ea se poate dovedi a fi şi plăcută. Elevii nu vor di doar instruiţi cu
privire la confecţionarea posterului ci li se va solicita proiectarea din timp
a posterului şi chiar prezentarea unui crochiu. Sfatul profesorului sau al
celorlalţi colegi, furnizat în urma analizei proiectului, materialelor
selectate şi a crochiului posterului va ajuta autorul/ autorii să corecteze
unele erori şi chiar să completeze/
îmbogăţească conţinutul posterului, respectiv să-l facă să devină mai
atractiv.
Grila de evaluare a unui
poster
Următoarele instrumente de evaluare a unui poster au fost adaptate după
Elliot (2002). Ele structurează
informaţiile prezentate mai sus dar au o dublă funcţie pedagogică:
- fixează şi
sistematizează cele mai importante cerinţe de realizare şi prezentare a
conţinutului unui poster;
- sprijină elevii în
autoevaluarea (evaluarea internă) şi evaluarea (evaluarea externă) a
comunicării cu ajutorul posterului.
Tabelul 1: Criterii de evaluare a
conţinutului unui poster
|
Nr.
Crt.
|
Din punct de vedere al conţinutului posterul analizat:
|
Calificative
|
||||
|
INS.
|
SUF.
|
M.
|
B.
|
FB.
|
||
|
1.
|
Comunică auditoriului un mesaj clar?
|
|
|
|
|
|
|
2.
|
Este adaptat nivelului de înţelegere al auditoriului?
|
|
|
|
|
|
|
3.
|
Determină auditoriul dă dorească să afle mai mult
despre conţinutul lucrării prezentate prin poster?
|
|
|
|
|
|
|
4.
|
Referinţele şi informaţiile de sprijin furnizate în
poster permit auditoriului să încadreze lucrarea / studiul într-un anumit
domeniu?
|
|
|
|
|
|
|
5.
|
Prezintă rezultate noi, care permit auditoriului să
stabilească corect importanţa lucrării?
|
|
|
|
|
|
|
6.
|
Specifică în mod clar tema lucrării?
|
|
|
|
|
|
|
7.
|
Numărul informaţiilor cheie prezentate prin poster nu
depăşeşte 3-4?
|
|
|
|
|
|
|
8.
|
Sunt ilustraţiile sau tabelele bine integrate în text
(este justificată prezenţa lor prin raportare la textul scris şi sunt corelate
acestuia?
|
|
|
|
|
|
|
|
Apreciere finală
|
|
|
|
|
|
Tabelul 2: Criterii de evaluare a structurii
unui poster
|
Nr.
Crt.
|
Din punct de vedere al structurii posterul analizat:
|
Calificative
|
|||||
|
INS.
|
SUF.
|
M.
|
B.
|
FB.
|
|||
|
9.
|
Evidenţiază titlul, care poate fi citit de la 2-3 m
distanţă?
|
|
|
|
|
|
|
|
10.
|
Este corect structurat (organizat în coloane cu
indicarea ordinii parcurgerii acestora)?
|
|
|
|
|
|
|
|
11.
|
Conţine un mic rezumat?
|
|
|
|
|
|
|
|
12.
|
Există o concluzie?
|
|
|
|
|
|
|
|
13.
|
Furnizează toate datele de identificare (nume,
afiliere) şi contact (adresă e-mail) ale autorului?
|
|
|
|
|
|
|
|
14.
|
Apreciere
finală
|
|
|
|
|
|
|
Tabelul 3: Criterii de evaluare a perzentării posterului
|
Nr.
Crt.
|
Din punct de vedere al modului de prezentare posterul
analizat:
|
Calificative
|
||||
|
INS.
|
SUF.
|
M.
|
B.
|
FB.
|
||
|
14.
|
Este atractiv sub aspect vizual?
|
|
|
|
|
|
|
15.
|
Este fiecare ilustraţie corect distanţată faţă de text?
|
|
|
|
|
|
|
16.
|
Există titluri pentru fiecare coloană?
|
|
|
|
|
|
|
17.
|
Există legende pentru fiecare tabel, figură, grafic,
imagine?
|
|
|
|
|
|
|
18.
|
Graficele au anexele numite şi sunt specificate
unităţile de măsură. Idem, tabelele care prezintămărimi fizice indică
unităţile de măsură?
|
|
|
|
|
|
|
19.
|
Informaţia de tip narativ este prezentată în fraze
scurte, eventual prin liste?
|
|
|
|
|
|
|
20.
|
Textul este corect din punct de vedere lingvistic (nu
conţine erori gramaticale, de limbaj, exprimare, tipărire)?
|
|
|
|
|
|
|
21.
|
Expunerea este deschisă, captivantă, (inclusiv la
nivelul limbajului non verbal).
|
|
|
|
|
|
|
22.
|
Apreciere finală
|
|
|
|
|
|
Concluzie:
Prin confecţionarea şi
prezentarea posterelor elevii sunt
obligaţi să-şi sintetizeze informaţiile
/ cunoştinţele. De asemenea, sunt solicitaţi să apeleze toate registrele de lucru:
figural, material, şi simbolic şi mai mult, să le îmbine eficient.
Nu în ultimă instanţă
trebuie menţionat faptul că instruirea elevilor în confecţionarea şi utilizarea
posterelor răspunde cerinţelor societăţii actuale, în care afişul joacă un rol
extrem de important.
BIBLIOGRAFIE:
1.
Cerghit,
I., -Sisteme de instruire alternative şi complemantare, Ed.Aramis, Bucureşti,
2002;
2.
Ciascai,
Liliana, -Predarea şi învăţarea fizicii în gimnaziu şi liceu, Ed Albastră,
Cluj- Napoca, 1999;
3.
Ciascai,
Liliana, -Educarea creativităţii elevilor vol. II, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă,
Cluj- Napoca, 2005;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu