PANĂ RODICA DANIELA - ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE ÎN CARE SUNT UTILIZATE INSTRUMENTE DE E-LEARNING

Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”

Ediția a III-a 2018-2019

Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli

Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518

ISBN 978-606-725-262-0

ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE

ÎN CARE SUNT UTILIZATE INSTRUMENTE DE E-LEARNING

PROF. PANĂ RODICA DANIELA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ SMEENI, JUD. BUZĂU

În ultima perioadă profesorii simt din ce în ce mai acut nevoia de a organiza şi preda lecţiile într-o manieră modernă, de a crea şi dezvolta propriile materiale didactice. Modelele actuale de învăţare sunt centrate pe elev, oferindu-i o mai mare autonomie, încurajându-i învăţarea activă, acordându-i un rol important în crearea de materiale de studiu, în comunicarea şi participarea la procesul de predare-învăţare.

În epoca Internetului, a globalizării şi a schimbărilor climatice şi tehnologice, adoptarea unui stil tradiţionalist de predare riscă să nu mai aibe impactul urmărit, indiferent de importanţa sau noutatea disciplinei.

Prin E-Learning se înţelege procesul de învăţare, formare sau instruire prin mijloace electronice. El implică utilizarea unui computer sau alt echipament digital într-un mod special pentru a oferi formare sau materiale de studiu şi educaţionale.

Nivelul performanţei şcolare depinde de metodele de predare/evaluare aplicate. Se constată o creştere calităţii instruirii, în cazul în care metodele tradiţionale se înlocuiesc sau se completează cu metode moderne, care implică noile tehnologii. Se constată o creştere în acest caz a nivelului performanţelor şcolare şi motivaţiei pentru învăţare.

Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC) în demersul didactic constituie o formă adecvată şi firească în care elevii sunt pregătiţi pentru a se integra într-o societate informatizată, asigurând un avantaj major, atât pentru cadrele didactice cât şi pentru elevi.

Proiectarea unei activităţi de învăţare prin integrarea TIC presupune din partea profesorului de istorie o bună cunoaştere atât a conţinuturilor şi competenţelor specifice din programa disciplinei cât şi a resurselor TIC pe care elevii le deţin.

Activitatea de învăţare se desfăşoară în laboratorul de informatică dotat cu calculatoare conectate la Internet. Fiecare calculator conţine componente hardware şi componente software. Se utilizează aplicaţia Microsoft Word, videoproiectorul şi filmul „Independenţa României” (1912), primul lungmetraj românesc, realizat prin împletirea adevărului istoric cu elemente poetice ale poeziei lui V. Alecsandri. De asemenea, elevii dispun de manualul de istorie, caiete, atlasul istoric, portofoliul, fişă de lucru.

Introducerea TIC în orele de istorie presupune selectarea acelor competenţe generale ce trebuie formate elevilor pe parcursul desfăşurării activităţii didactice şi care pot fi atinse prin utilizarea acestora. Ccompetenţe generale urmărite:

·      Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca Modernă în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală;

·      Analizarea şi prezentarea unui fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă pe baza surselor media (filmul);

·      Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare formulării unui punct de vedere.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi sunt cele din programa şcolară pe care profesorul consideră că pot fi dezvoltate prin utilizarea resurselor TIC. Competenţe specifice urmărite în cadrul activităţii:

·      Să localizeze în timp şi spaţiu evenimentele istorice din lecţie;

·      Să folosească în mod corect o serie de termeni istorici din evenimentele prezentate;

·      Să vizioneze cu atenţie filmul românesc „Independenţa României”;

·      Să participe activ şi afectiv la lecţie;

·      Să manifeste interes pentru evenimentele istorice;

·      Să scrie texte şi comentarii folosind Microsoft Word.

Activitatea de învăţare se proiectează astfel încât să se urmărească corelarea conţinuturile vizate cu competenţele specifice din programa şcolară ce pot fi dezvoltate prin utilizarea TIC. Etapele desfăşurării activităţii didactice:

·      Captarea şi orientarea atenţiei. Se creează un cadru favorabil desfăşurării lecţiei de istorie şi se asigură materialele necesare;

·      Enunţarea scopului şi a obiectivelor urmărite: sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor privind războiul pentru cucerirea independenţei de stat a României (1877-1878);

·      Recapitularea şi consolidarea cunoştinţelor.Se verifică în mod frontal cunoştinţele referitoare la proclamarea independenţei de stat şi cucerirea ei pe câmpul de luptă. Se construieşte o listă de termeni istorici asociaţi evenimentelor prezentate. (ex. independenţă, suzeranitate, redută, alianţă, tratat etc.).

Se prezintă filmul „Independenţa României”: premiere, distribuţie, importanţă etc. Se menţionează că este un film alb-negru, fără coloană sonoră. Se vizionează cu ajutorul calculatorului şi videoproiectorului secvenţe din acest film (ex. Consiliul de Coroană, hora sătească, mobilizarea armatei, trecerea armatei române Dunărea, luptele de la Griviţa şi Plevna, predarea lui Osman-Paşa).

Se solicită elevilor ca pornind de la aceste secvenţe de film, folosind informaţiile din manual şi caiete să creeze câte un comentariu care să însoţească imaginile vizionate, folosind aplicaţia Microsoft Word. Se cere şi identificarea personalităţilor politice din film. Această sarcină se realizează individual, având în vedere că elevii lucrează bine la calculator;

·      Verificarea şi aprecierea rezultatelor. Se prezintă comentariile realizate, se discută şi se evaluează. Elevii pot să se autoevalueze şi în final se alege cel mai bun şi reprezentativ comentariu însoţit de secvenţa de film.

Un proverb chinezesc spune „Când oamenii n-au mai avut curajul să creadă în viaţa de jos, când n-au mai avut candoarea să creadă în viaţa de sus, au început să creadă în viaţa ca-n filme”.

Motivarea alegerii instrumentelor de e-learning la ora de istorie:

Modelele actuale de învăţare sunt centrate pe elev, încurajându-i învăţarea activă, acordându-i un rol important în crearea de materiale, în comunicarea şi participarea la procesul instructiv-educativ. Este de remarcat în ultima vreme apetenţa tinerilor pentru programele de calculator, care trebuie „exploatată” didactic.

Cunoaşterea rapidă, completă şi corectă a unui volum mare de informaţii ce trebuie analizat conduce la necesitatea utilizării calculatorului în procesul instructiv-educativ şi în mod concret la această activitate. Instrumentele informatice sunt utilizate pentru pregătirea şi predarea lecţiilor într-o manieră modernă şi pentru învăţarea individuală cât mai eficientă.

Conţinutul de învăţare se însuşeşte în mod conştient, iar interesul elevilor creşte. Aceste mijloace moderne condensează secolele, micşorează distanţele, iar sinteza dinamică dintre timp şi spaţiu ajută la o înţelegere profundă a evenimentelor istorice.

Puncte tari:

Elevii şi profesorul sunt parteneri în actul cunoaşterii, iar relaţia este mai flexibilă, bazată pe comunicare deschisă, cu feedback imediat, depăşind tiparele convenţionale catedră-bancă. Actul de învăţare este plasat înaintea celui de predare. Elevii se implică, se simt provocaţi, învaţă mai repede şi mai bine, devin responsabili în propriul proces de învăţare.

Lecţia devine mai interesantă, lucru ce se reflectă în comportamentul elevilor. Se asigură o mare cantitate informaţională, ştiri istorice despre o multitudine de evenimente dintr-o perioadă istorică dată. Se prezintă istoria „în mişcare”, ceea ce conduce gândirea elevilor spre descoperirea cauzelor care au determinat anumite evenimente şi a esenţei lor.

Puncte slabe:

Utilizarea excesivă a acestor instrumente poate duce la o stare de „saturare” şi la renunţarea totală la mijloacele de educaţie tradiţionale. Pot apărea dificultăţi de accesare şi de selecţie a informaţiei din punct de vedere a corectitudinii şi a adevărului istoric.

Timpul alocat pentru crearea prezentărilor cu ajutorul calculatorului poate afecta timpul disponibil pentru dezvoltarea competenţelor de scriere ale elevilor. Pot exista situaţii în care există o lipsă de receptivitate faţă de necesitatea folosirii acestor instrumente şi rezistenţa la schimbare a unora dintre cadrele didactice este mare.

În cadrul orelor de istorie se pot utilizarea şi alte aplicaţii tehnologice:

Construirea unei axe cronologice în care să se regăsească cel puţin trei momente ale evenimentului prezentat cu ajutorul funcţiei Shapes Microsoft Word. Realizarea unui banner, cuprinzând următoarele elemente: „victorie”, „independenţă”, „război”, „România”, prin aplicaţia Microsoft Publisher.

Alcătuirea de către elevi a unui test simplu de auto/interevaluare, cuprinzând itemi cu alegere multiplă, folosind un şablon electronic realizat în Delfi. Lucrul cu harta: stabilirea traseului armatei române, amplasarea redutelor, desfăşurarea luptelor etc., utilizând aplicaţia Xournal şi manualul de istorie.

Realizarea unui eseu cu tema „Rolul războiului din 1877-1878 în istoria românilor” având în vedere imagini proiectate cu ajutorul videoproiectorului. Descrierea momentului proclamării independenţei de stat a României; elevii vor juca rolul unui reporter care relatează din Camera Deputaţilor de la Bucuresti momentul votării; pentru înregistrare se utilizează programul Audacity.

Realizarea folosind Google docs a unui tabel care să cuprindă cele mai importante lupte şi urmările lor, utilizând sursele din manual precum şi cele prin documentare personală.

Utilizarea de enciclopedii multimedia – Wikipedia. Realizarea unor prezentări despre războiul de independenţă utilizând Microsoft Power Point. Lectura unor rezumate de cercetare cu caracter istoric găsite pe internet – referat.ro, didactic.ro.

Concluzii:

În activităţile lor de învăţare şi de predare, elevii şi profesorii găsesc un suport extrem de eficient şi benefic în utilizarea calculatorului. Rămâne un instrument de organizare a mediului de instruire, dirijat de către profesor sau realizat prin autoinstruire. Este un mijloc de învăţământ, mai complex, care asistă instruirea/autoinstruirea, de unde combinarea sa cu alte mijloace, metode, forme de organizare a activităţii, ca elemente ale strategiei didactice. Utilizarea lui la întâmplare, fără un obiectiv precis, la momentul şi în locul nepotrivit, poate duce la rezultate nesatisfăcătoare.

Calculatorul nu trebuie văzut ca un remediu universal, care să-l înlocuiască total pe profesor, dar nici întâmpinat cu rezervă, dezinteres sau refuz. Este un element pedagogic nou cu rol în optimizarea procesului didactic în anumite secvenţe, în individualizarea instruirii.

Rezultă necesitatea abordării unei atitudini raţionale, caracterizată prin utilizarea prudentă a calculatorului, conform criteriilor pedagogice şi metodice, introducerea resurselor informatice progresiv atât în lecţii cât şi în activitatea independentă.

Bibliografie:

Băluţoiu Valentin, Utilizarea calculatorului la lecţia de istorie, în Studii şi articole de istorie LXVI, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2001;

Brut, Mihaela, Instrumente pentru e-leraning, Editura Polirom, Iaşi, 2006.