Vizitiu Marius - METODE DE ÎNVĂŢARE EFICIENTE

Proiectul Internațional “Omul drag de la catedră”

Ediția a III-a 2018-2019

Concurs elevi. Simpozion Internațional dascăli

Inclus în CAERI, anexa 9 din OMEN nr. 3016/09.01.2019, poziția 1518

ISBN 978-606-725-262-0

METODE DE ÎNVĂŢARE EFICIENTE

Vizitiu Marius, Școala Gimnazială Pietrari

Învăţarea centrată pe elev reprezintă o abordare care presupune un stil de învăţare activ şi integrarea programelor de învăţare în funcţie de ritmul propriu de învăţare al elevului. Elevul trebuie să fie  implicat şi responsabil pentru progresele pe care le face în ceea ce priveşte propria lui educaţie.

Brainstormingul este o metodă care ajută la crearea unor idei şi concepte creative şi inovatoare. Pentru un brainstorming eficient, inhibiţiile şi criticile suspendate vor fi puse de-o parte. Astfel exprimarea va deveni liberă şi participanţii la un proces de brainstorming îşi vor spune ideile şi părerile fără teama de a fi respinşi sau criticaţi. Se expune un concept, o idee sau o problemă şi fiecare îşi spune părerea despre cele expuse şi absolut tot ceea ce le trece prin minte, inclusiv idei comice sau inaplicabile.

O sesiune de brainstorming bine dirijată dă fiecăruia ocazia de a participa la dezbateri şi se poate dovedi o acţiune foarte constructivă.

Etapele unui brainstorming eficient sunt următoarele:

-deschiderea sesiunii de brainstorming în care se prezintă scopul acesteia şi se discută

tehnicile şi regulile de bază care vor fi utilizate;

-perioada de acomodare durează 5-10 minute şi are ca obiectiv introducerea grupului

în atmosfera brainstormingului, unde participanţii sunt stimulaţi să discute idei generale pentru a putea trece la un nivel superior;

-partea creativă a brainstormingului are o durată de 25-30 de minute. Este

recomandabilca în timpul derulării acestei etape, coordonatorul (profesorul) să amintească timpul care a trecut şi cât timp a mai rămas, să “preseze” participanţii şi în finalul părţii creative să mai acorde câte 3-4 minute în plus. În acest interval de timp grupul participant trebuie să fie stimulaţi să-şi spună părerile fără ocolişuri.

-la sfârşitul părţii creative coordonatorul brainstormingului clarifică ideile care au fost

notate şi puse în discuţie şi verifică dacă toată lumea a înţeles punctele dezbătute. Este momentul în care se vor elimina sugestiile prea îndrăzneţe şi care nu sunt îndeajuns de pertinente. Se face şi o evaluare a sesiunii de brainstorming şi a contribuţiei fiecărui participant la derularea sesiunii. Pot fi luate în considerare pentru evaluare: talentele şi aptitudinile grupului, repartiţia timpului şi punctele care au reuşit să fie atinse.

-pentru a stabili un acord obiectiv cei care au participat la brainstorming îşi vor spune

părerea şi vor vota cele mai bune idei. Grupul supus la acţiunea de brainstorming trebuie să stabilească singuri care au fost ideile care s-au pliat cel mai bine pe conceptul dezbătut.

Pe timpul desfăşurării brainstormingului participanţilor nu li se vor cere explicaţii pentru ideile lor. Aceasta este o greşeală care poate aduce o evaluare prematură a ideilor şi o îngreunare a procesului în sine.

Brainstormingul funcţionează după principiul: asigurarea calităţii prin cantitate şi îşi propune să elimine exact acest neajuns generat de autocritică.

Este important de reţinut că obiectivul fundamental al metodei brainstorming constă

în exprimarea liberă a opiniilor prin eliberarea de orice prejudecăţi. De aceea, acceptaţi toate ideile, chiar trăznite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum vin ele în mintea elevilor, indiferent dacă acestea conduc sau nu la rezolvarea problemei. Pentru a determina progresul în învăţare al elevilor este necesar să îi antrenaţi în schimbul de idei; faceţi asta astfel încât toţi elevii să îşi exprime opiniile!

Utilizarea acestei metode în învățământul primar:

Se poate folosi cu succes la:

Limba română:    - părţi de vorbire, părţi de propoziţie, semne de punctuaţie;

Matematică :       - unităţi de măsură, forme geometrice;

Geografie:          - Munţii Carpaţi, ape curgătoare, câmpiile;

Istorie:                - figuri de domnitori români;

Ştiinţe:                - medii de viaţă;

Exemple de teme:

Literele s-au certat. De ce oare?

Ce părere ai despre....?

Ce s-ar întâmpla dacă....?

Ce l-aţi sfătui pe Ionel ( din schiţa „ Vizită” de I.L. Caragiale) dacă v-aţi juca cu el? Ce aţi face în locul lui Ionel?

Ce aţi face în locul lui Ştefan cel Mare?

Ce aţi face în locul feciorului de împărat?

Aţi reacţiona ca şi personajul principal la una din probleme?

Cum credeţi că priveşte problema X, Y, Z ( acestea pot fi personaje, personalităţi, instituţii, părinţi, etc?

Cuvinte -cheie: cartea, prietenia, norul;

Imagini –simbol: plante, peisaje, obiecte, oameni.

              Procesul metodei:

1.         Introduceţi tema;

2.         Definiţi sarcina;

3.         Precizaţi regulile acestei tehnici;

4.         Invitaţi participanţii să ofere sugestii:toate sunt notate;

5.         Se întocmeşte lista completă;

6.         După terminarea listei se ia fiecare idee pe rând şi se discută;

7.         Grupul decide dacă sugestia rămâne sau nu pe listă:participantul care a sugerat ideea argumentează;

8.         Anunţaţi lista finală;

9.         Concluzia/rezumarea celor discutate este formulată de către formator.

Bibliografie:

Ardelean Liviu, Secelean Nicolae – Didactica matematicii – noţiuni generale, comunicare  didactică specifică matematicii, Ed. Universităţii ²Lucian Blaga², Sibiu, 2007;

Ardelean Liviu, Secelean Nicolae – Didactica matematicii – managementul, proiectarea şi  evaluarea activităţilor didactice, Ed. Universităţii ²Lucian Blaga², Sibiu, 2007;

Dumitru Ion Alexandru - Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Ed. de Vest,  Timişoara, 2000;

Sarivan Ligia,  coord. – Predarea interactivă centrată pe elev, Educaţia 2000+, Bucureşti, 2005;